Constanţa: Cinci şcoli de arte şi meserii au devenit licee tehnologice

Este vorba despre unităţile din Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazu, Adamclisi, Deleni şi Dobromir. Puţini părinţi îşi permit să-şi trimită copiii la studii la oraş, aşa că înfiinţarea liceelor în mediul rural este salvatoare.

Ionela Vasile (15 ani), din comuna Ion Corvin, este clasa a IX-a la Liceul Jean Dinu din Adamclisi, înfiinţat în toamna anului trecut.

„Am vrut să rămân aici pentru că liceul are un profil bun, de alimentaţie. Avem laborator de gastronomie şi sală de tehnică a servirii. Dacă şcoala noastră nu ar fi devenit liceu aş fi fost nevoită să plec în altă parte, iar părinţii mei ar fi cheltuit mulţi bani. Acum pot şi eu să-mi iau o diplomă, după care mă pot angaja“, mărturiseşte eleva. „Unele familii nu au o situaţie financiară prea bună, iar noi vrem să-l ajutăm. Transportul pentru copii este gratuit“, a declarat Anton Burcea, primarul comunei.

Gimnaziul din Adamclisi este printre primele apărute în Dobrogea. A fost înfiinţat de avocatul Jean Dinu, cel care dă astăzi numele unităţii. „La noi vin elevi din Dunăreni, Aliman, Viile şi Ion Corvin“, precizează Ionel Matei, directorul unităţii.

De la SAM la liceu

La Nicolae Bălcescu, liceul are profil de construcţii, instalaţii şi lucrări publice. „Dacă nu s-ar fi înfiinţat liceul aş fi plecat la Liceul Teoretic Mihail Kogălniceanu, unde profilul de bază este Matematica-Informatica“, mărturiseşte Marian Florin Dolcan (15 ani), elev în clasa a IX-a la liceul nou înfiinţat.

Profesorii spun că înfiinţarea liceelor este salvatoare pentru unii elevi. „Am avut trei situaţii de abandon şcolar, pentru că elevii nu îşi permiteau să facă naveta sau să îşi plătească gazda“, spune Tatiana Stoica, directorul Liceului I.C.Brătianu din Nicolae Bălcescu.

„Majoritatea elevilor noştri nu au posibilităţi financiare de a pleca în altă parte la liceu. Am cheltuit 7.500 de lei cu acest liceu, totul din dorinţa de a-i ajuta pe copii. După terminarea studiilor ne vom ocupa noi de elevi. Când încheiem în contract avem pretenţia ca în proporţie de 70% firma respectivă să lucreze cu oamenii noştri şi astfel le dăm copiilor de muncă“, a declarat Viorel Bălan, primarul comunei Nicolae Bălcescu.

Şcoala, un lux

Unii părinţi nu îşi pot permite luxul de a trimite copilul la o şcoală din afara localităţii în care trăiesc. „Dacă nu ar fi făcut liceu aici, nu aş fi trimis băiatul la altă şcoală. Nu am posibilităţi. Aş vrea tare mult să pot să îl ajut, dar nu sunt bani“, mărturiseşte Virgil Odică (43 de ani), tatăl unei elev de clasa a a IX-a al Liceului I. C. Brătianu din comuna Nicolae Bălcescu.

„Avem condiţii, numai chef de carte să aibă“

La Mihai Viteazul liceul are profil mecanic.  Acolo învaţă şi copiii din Sinoe şi Histria. „Le era foarte greu să plece la liceu la Cogealac, nu au bani. Acum e foarte bine la noi, pot termina aici 12 clase, avem grup sanitar, centrală şi trei laboratoare de informatică. Avem tot ce ne trebuie, doar să înveţe. Dacă unitatea de învăţământ nu ar fi devenit liceu, ar fi rămas o simplă şcoală generală“, a spus Dorina Cârtoc, directorul liceului din Mihai Viteazul.

Şi la Dobromir elevii îşi pot continua studiile. Acolo a fost înfiinţat Liceul de Construcţii Radu Prişcu. La nivelul judeţului Constanţa cinci şcoli de arte şi meserii au devenit licee.

„Clasele a IX-a şi a X-a din cadrul şcolilor de arte şi meserii au fost desfiinţate. Directorii au întocmit un dosar şi au făcut solicitare către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP). Comisiile au venit în control, au evaluat dotările şi au dat avizul favorabil“, a explicat Gabriela Costea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Violeta Gogu, expert în comunicare şi relaţii publice din cadrul ARACIP, a explicat care sunt standardele ce se impun pentru obţinerea unui răspuns favorabil. „Resursele umane, financiare şi managementul unităţii de învăţământ contează cel mai mult“, a declarat expertul în comunicare.

Şcoala, paşaport pentru oraş

Şi la Deleni şcoala de arte şi meserii a fost transformată în liceu, iar profilul este zootehnic. „Am dat bani şi ne-am zbătut să obţinem fonduri şi sponzorizări. Dacă nu făceam asta, copiii erau nevoiţi să facă neveta, iar părinţii nu au posibilităţi. După terminarea liceului vor avea unde să muncească, profilul este unul bun, zootehnie, ţinând cont de faptul că 70% din populaţie se ocupă cu creşterea animalelor“, a spus primarul Marian Dan.