Cabinetul pe roţi care depistează cancerul la sân. „Vin femei care nu au făcut în viaţa lor o mamografie”
0
România şi Polonia sunt ţările Uniunii Europene care nu reuşesc să reducă mortalitatea produsă de cancerul la sân din cauza ineficienţei sau absenţei programelor de depistare precoce a acestei afecţiuni.
În fiecare an, în România mor aproximativ 1.389 de femei cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani din cauza cancerului la sân, acesta fiind cel mai des întâlnit cancer la femei, conform datelor cuprinse în Planul Naţional de Combatere a Cancerului.
Screening-ul cancerului la sân reprezintă testarea periodică, la intervale regulate, a tuturor femeilor din grupa de vârstă la risc (50-69 de ani). Deşi acest screening nu poate preveni apariţia cancerului la sân, poate ajuta la depistarea precoce a bolii şi astfel este mai uşor de tratat.
Institutul Regional de Oncologie Iaşi, alături de Fundaţia Enable, au demarat proiectul „ONCOFEM - Fii responsabilă de sănătatea ta! Prevenţie, depistare, diagnostic şi tratament precoce al cancerului de sân”, prin care îşi propun testarea a 30.000 de femei din zone rurale şi zone defavorizate. Acest lucru se va întâmpla cu ajutorul unei unităţi mobile de screening, dotată cu un mamograf digital.
ONCOFEM a ajuns pe 1 august la Constanţa, după ce „cabinetul imagistic pe roţi” a trecut prin Galaţi şi Tulcea. La malul mării, timp de trei săptămâni, sute de femei (50-69 de ani) din Constanţa, Castelu, Cuza Vodă, Mircea Vodă, Cogealac, Crucea, Cobadin, Cumpăna şi Amzacea vor fi testate gratuit.
Până în acest moment, peste 2.000 de femei au fost testate în cadrul programului, iar 10% dintre acestea au fost depistate cu probleme, iar în cazul a 17 femei a fost confirmat cancerul la sân în diferite faze.
„Femeile care fac screening sunt, în general, cele informate. Ele ştiu şi merg periodic la un test. Cele care au trecut prin proiectul nostru sunt 90% din mediul rural, femei care nu au făcut niciodată o mamografie. Din această cauză procentul celor depistate cu probleme este aşa de mare”, explică Mirela Grosu, managerul Institutului Regional de Oncologie Iaşi.
Mirela Grosu, managerul Institutului Regional de Oncologie Iaşi foto: Călin Gavrilaş
Unitate Mobilă de Screening de Cancer Mamar
În acest moment, în ţara noastră există doar două unităţi mobile de screening de cancer mamar, una la Iaşi (prezentă acum la Constanţa) şi una la Cluj-Napoca. O astfel de unitate a costat 2,3 milioane de euro şi este avizată de Ministerul Sănătăţii, DSP, Colegiul Medicilor şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
Într-o zi se pot face 55-58 de investigaţii, fiecare durând cam 15 minute. Mamografia se face cu patru planuri, iar fiecărei femei i se explică procedura, mai ales că majoritatea sunt femei care nu au făcut în viaţa lor o mamografie.
Unitatea mobilă de screening foto: Călin Gavrilaş
„Sânul se poziţionează între două padele ale mamografului, apoi acesta se compresează până la o durere suportabilă în aşa fel încât dacă există o suspiciune, un nodul, să poată fi depistat şi interpretat. Mamografiile se interpretează de către doi medici, iar în cazul divergenţei se ajunge la arbitraj. Rezultatul unei mamografii digitale soseşte în aproximativ 10 zile”, spune Mirela Grosu.
În cazul în care o mamografie este pozitivă, femeia este chemată la investigaţii suplimentare: ecografie, puncţii mamare ghidate sau intervenţii chirurgicale. Dacă pacienta doreşte să meargă la Iaşi pentru aceste investigaţii suplimentare se asigură gratuit transportul şi cazarea. Dacă femeia doreşte să aleagă un alt oraş pentru investigaţii suplimentare atunci ea iese din grupul ţintă al proiectului şi nu mai poate beneficia de gratuitatea serviciilor oferite de ONCOFEM.
Mamograf digital în unitatea mobilă foto: Călin Gavrilaş
Primarii, principalii susţinători ai programului
În mediul rural, informaţiile despre screening, despre cancerul de sân, prevenţie, tratament sau consult ajung greu. De aceea, specialiştii cer ajutorul primarilor, a celor care administrează satele, care cunosc realitatea din teren şi care pot convinge femeile trecute de 50 de ani să facă pentru prima dată în viaţa lor o mamografie.
„Informaţia se transmite prin primării, asistenţii sociali, primari, secretari de primărie. Am găsit mare deschidere la ei. Din păcate, nu avem suficient sprijin din partea medicilor de familie, cu toate că fiecare medic de familie are un serviciu finanţat de Casa de Asigurări de Sănătate pentru a se face asiguraţilor o riscogramă care necesită anumite investigaţii de laborator sau imagistice în funcţie de vârstă şi sex. Cred că medicii de familie ar trebui să fie mai deschişi pentru zona de screening”, adaugă managerul Institutului Regional de Oncologie Iaşi.
Unitatea mobilă de screening foto: Călin Gavrilaş
Femeile de la sat nu sunt reticente
Mirela Grosu spune că femeile de la sate nu sunt reticente să facă aceste investigaţii dacă sunt informate corect. Au o oarecare pudoare când se merge la screening-ul pentru depistarea cancerului de col uterin deoarece acolo sunt mai muli medici ginecologi bărbaţi decât femei. În cazul celui de sân, nu există pudoare deoarece interacţionează cu asistente medicale şi intră singure în cabinetul mobil.
Responsabilii proiectului ONCOFEM (finanţat din fonduri europene) spun că aşteaptă să li se alăture şi alte unităţi sanitare care au mamografe, chiar şi cei din mediul privat, care au contracte cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
România este pe ultimul loc, conform EUROSTAT (2020) la numărul de femei cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani care-şi fac o mamografie. Acest lucru se explică, spune Mirela Grosu, prin numărul mic al aparatelor mamografe 3D şi a opţiunii multor prestatori de servicii de acest gen care nu le fac în contract cu Casa de Asigurări, caz în care multe femei din zone defavorizate nu-şi permit să achite aproximativ 200 de lei pentru o mamografie.
Se încarcă comentariile...
