Bătălie crâncenă pentru banii strânşi în Portul Constanţa. Operatorii portuari acuză Fondul Proprietatea de încasări uriaşe din care n-ar fi reinvestit nimic
0
Operatorii portuari îi acuză pe reprezentanţii Fondului Proprietatea că au câştigat 40 milioane euro în ultimii 15 ani din activitatea Portului Constanţa fără a investi niciun ban în schimb. Pe de altă parte, oficialii Fondului Proprietatea critică o iniţiativă legislativă care ar plafona preţul chiriilor în port şi despre care susţin că ar aduce pierderi uriaşe statului român.
Operatorii portuari critică faptul că Fondul Proprietatea „a fost diligent“ în a distribui zeci de milioane de euro către administratorul acestuia – Franklin Templeton Investment Management.
„Nu cunoaştem nicio contribuţie a Fondului, niciodată pe parcursul întregii perioade de când deţine participaţii la Portul Constanţa, pentru întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând Statului Român“, precizează operatorii care consideră că scopul Fondului Proprietatea distruge porturile din România.
Fondul Proprietatea, îngrijorat de chiriile portuare
Conflictul surd s-a acutizat în urmă cu câteva zile, atunci când oficialii Fondului Proprietatea s-au arătat îngrijoraţi public că Parlamentul României accelerează procesul de adoptare a unui proiect de lege declarat neconstituţional iniţial, despre care susţin că va genera pierderi de zeci de milioane de euro statului român. Organismul de plasament colectiv înfiinţat de Guvernul României în 2005 este o societate pe acţiuni care funcţionează ca o societate de investiţii de tip închis (Fond de Investiţii Alternativ) pe durata nelimitată, încorporată în România, listată la Bursa de Valori Bucureşti începând cu ianuarie 2011. Fondul s-a arătat „deosebit de îngrijorat de reluarea procedurii de aprobare în Parlament a proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență nr. 22/1999 privind administrarea porturilor, care a fost re-examinat și aprobat prin procedură de urgență de Senat pe 15 mai, în ciuda faptului că proiectul a fost declarat neconstituțional în integralitatea sa de către Curtea Constituțională pe data de 28 februarie 2017“.
„Dacă va fi adoptată, legea va fi extrem de nocivă pentru toate administrațiile portuare din România, precum și pentru bugetul de stat al României, conducând, numai în cazul Portului Constanța, la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro“, a precizat Fondul Proprietatea printr-un comunicat de presă emis la 24 mai.
Potrivit prevederilor proiectului de lege, nivelul chiriei pentru terenul portuar și infrastructura utilizate de operatori care refuză să încheie contracte de închiriere va fi plafonat pentru o perioadă de 10 ani la nivelul plătit în prezent pe baza contractelor pentru „utilizarea domeniului portuar“ (UDP), care spre exemplu, în Portul Constanța, variază între 0,22 lei şi 0,36 lei pe metru pătrat pe lună.
„Cele mai multe dintre aceste contracte au fost încheiate acum 10-15 ani, fără licitație publică, în circumstanțe lipsite de transparență, iar valorile plătite au rămas în mare parte neschimbate de atunci. Comparativ, terenul disponibil pentru activități logistice și industriale în zone semnificativ mai puțin atractive și cu acces mai redus la infrastructură din jurul marilor orașe ale României este închiriat la prețuri de câteva ori mai mari decât cele care ar urma să fie plătite în Portul Constanța, dacă legea ar intra în vigoare. Înghețarea chiriilor la prețul minim din prezent pentru următorii 10 ani va conduce la pierderea unor venituri de zeci de milioane de euro doar în cazul Portului Constanța, reprezentând de asemenea un precedent periculos prin faptul că o lege stabilește în mod direct prețurile contractuale între două entități juridice. Acești bani ar putea fi folosiți mult mai bine pentru proiectele de investiţii ale porturilor României decât să creeze beneficii nejustificate unor operatori privaţi“, a declarat Greg Konieczny, CEO al Fondulului Proprietatea și Manager de Portofoliu.
Administratorul mai consideră că această lege va conduce la o încetinire a procesului de dezvoltare a porturilor. „Mulţi dintre actualii operatori - care nu doresc sau nu au puterea financiară să investească în noi facilități sau pentru recondiționarea celor existente - vor avea și mai puține motive să renunțe la terenul pe care îl ocupă momentan în baza unor chirii extrem de mici în zone foarte atractive ale porturilor, oprind astfel accesul în porturi a altor operatori, care dețin mijloacele prin care ar putea să dezvolte porturile mai repede“, precizează Fondul.
Organismul mai menţionează că, în forma declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, legea stabilește înființarea un Consiliu de Supraveghere sub autoritatea Consiliului Concurenței, care ar urma să fie responsabil de toate tarifele practicate de către porturile din România și care ar trebui, de asemenea, să medieze toate neînţelegerile dintre administrațiile portuare și operatorii portuari. Acest fapt ar duce la transferul puterii de decizie din responsabilitatea administrațiilor portuare şi a instanţelor de judecată către acest organism nou-creat, ale cărui responsabilități și atribuții nu sunt însă clar definite în proiectul de lege.
„Acordarea prin lege a dreptului de a emite decizii cu caracter obligatoriu fără a determina ce tip de decizii se pot lua de către Consiliul de Supraveghere sau fără a specifica procedura prin care aceste decizii se pot ataca, ar putea duce la emiterea unor reglementări neclare sau la depăşirea cadrului legal de către o asemenea instituție. Consiliul de Supraveghere va lua decizii şi, concomintent, va avea competenţa de a judeca toate plângerile depuse împotriva acelorași decizii, bucurându-se astfel de puteri discreționare.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege pare să favorizeze operatorii portuari privați, oferindu-le acestora drepturi excesive precum: instituirea unei obligații pentru administrațiile portuare de a negocia contracte cadru cu asociaţiile patronale şi profesionale; controlul anumitor activităţi ale administraţiilor portuare de către aşa-zişi “specialişti externi” din cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale. Toate aceste reglementări noi vor aduce incertitudine și vor deschide ușa abuzurilor cu privire la administrarea porturilor.
Fondul Proprietatea cere Camerei Deputaților să respingă această lege, ţinând seamă de impactul negativ asupra bugetului de stat şi activelor României, de prevederile anticonstituţionale pe care le conţine, precum şi de consecințele pe care le va genera asupra administrațiilor portuare, cărora li se va nega dreptul să perceapă chirii sau alte tarife pe baza regulilor unei economii de piaţă libere“, s-a mai arătat în comunicatul de presă.
„A investit vreun leu Fondul Proprietatea în Portul Constanţa?“
Operatorii portuari combat atitudinea Fondului Proprietatea, despre care al cărui administrator spun că încearcă blocarea adoptării celei mai importante iniţiative legislative din ultimul deceniu, în domeniul reglementării porturilor româneşti.
„Iniţiativa legislativă obligă administraţiile portuare să investească peste 50% din veniturile obţinute în repararea, întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii. Infrastructura de transport naval, adică ansamblul porturilor, acvatoriilor, canalelor navigabile şi altele, aparţin infrastructurii publice a Statului Român. Noua lege nu face altceva decât să reglementeze, pentru prima dată în ultimii 27 de ani, o obligaţie clară în sarcina celor care administrează aceste porturi pentru a menţine, repara şi dezvolta această infrastructură. Facem referire la o infrastructură construită sistematic prin efortul naţional în ultimii 150 de ani, dintre care în ultimii 27 de ani, întreţinerea şi investiţiile au atins nivelul cel mai scăzut“, declară portuarii.
Ei acuză administratorul Fondului Proprietatea că acţionează cu „o rea-credinţă făţişă“, „omiţând una dintre cele mai importante modificări ale proiectului de lege care atribuie Consiliului Concurenţei calitatea de arbitru, exact cu privire la reglementarea tarifelor de utilizare domeniu portuar şi la relaţiile dintre operatorii portuari şi societăţile de administrare a porturilor“.
„Aceste modificări au fost propuse şi introduse în lege tocmai pentru a clarifica regimul tarifar aplicabil în porturile României şi pentru a elimina abuzurile de poziţie dominantă de care, cel puţin administratorul Portului Constanţa, a fost acuzat în trecut şi pe care nu putem înţelege altceva decât că Fondul Proprietatea doreşte să le perpetueze“, afirmă operatorii într-un comunicat de presă remis la 25 mai.
În acest document, ei afirmă că asemenea acţiuni pot fi circumscrise „exclusiv unui interes unilateral de drenare a resurselor naţionale către actori cu aparenţă internaţională şi cu consecinţa blocării unor activităţi de interes naţional, cum de altfel se întâmplă deja la Oil Terminal şi Hidroelectrica“.
„Estimăm că în ultimii 15 ani Fondul Proprietatea a obţinut mai mult de 40 de milioane de euro din participaţiile deţinute la societatea de administrare a Portului Constanţa. Înţelegem din informaţii publice că, în toată această perioadă, Fondul Proprietatea a fost diligent în a distribui zeci de milioane de euro către administratorul acestuia – Franklin Templeton Investment Management. Nu cunoaştem nicio contribuţie a Fondului, niciodată pe parcursul întregii perioade de când deţine participaţii la Portul Constanţa, pentru întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii portuare aparţinând Statului Român.
Sugerăm opiniei publice ca, prin intermediul presei economice şi de investigaţii, să analizeze cât de mare este procentul beneficiilor obţinute de către administratorul Fondului Proprietatea din exploatarea bunurilor ce i-au fost acordate gratuit de Statul Român. După cunoştinţele noastre, datele legate de Franklin Templeton Investment Management ar trebui să fie publice, dat fiind faptul că este o societate listată pe bursa din New York. O analiză jurnalistică ar trebui să arate în ce măsură acest procent este în concordanţă cu alte profituri făcute de Franklin Templeton în lume, şi mai ales să fie comparat cu veniturile altor administratori de fonduri (investiţii, pensii etc.) locale sau internaţionale care activează în România.
De asemenea, ar trebui să se analizeze dacă, potrivit unor informaţii de presă, reprezentanţii Fondului Proprietatea în diferite societăţi, inclusiv administratorul Portului Constanţa, câştigă onorarii personale de succes de ordinul câtorva a mai multe sute de mii de euro pe an“, conchid oficialii Organizaţiei Patronale Constanţa Port Business Association în comunicatul de presă.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO Război total pe Portul Constanţa. Mazăre, acuzat că a falimentat oraşul
Se încarcă comentariile...
