Arhitectura viitorului se scrie și cu ajutorul Inteligenței Artificiale, dar nu poate înlocui decizia umană

Proiectul de 800 de milioane de euro pe care IULIUS îl dezvoltă la Constanța, pe fosta platformă de nord a Oil Terminal, se conturează într-un moment în care arhitectura globală trece printr-o transformare tehnologică fără precedent. Arhitecții Foster + Partners explică de ce inteligența artificială schimbă profesia, dar nu și miza reală a unui oraș: comunitatea care îl locuiește.

Inteligența artificială a intrat deja în birourile de arhitectură și urbanism din întreaga lume, generând randări, simulări și sute de variante de design în doar câteva minute. Totuși, marile nume ale arhitecturii internaționale spun că viitorul orașelor nu va fi decis de algoritmi, ci de capacitatea oamenilor de a alege soluțiile care răspund cel mai bine nevoilor comunităților. Pentru Constanța, aflată în fața unuia dintre cele mai ample proiecte de reconversie urbană din Europa, această dezbatere capătă o relevanță aparte.

Inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului în arhitectură, ci un instrument deja integrat în procesele de proiectare, capabil să genereze imagini, modelări 3D și sute de variante pentru aceeași soluție urbanistică într-un timp imposibil de atins prin metodele clasice. Discuția nu mai este dacă AI va transforma profesia, ci cât de profund va face acest lucru, iar răspunsul are consecințe directe pentru orașele aflate în plin proces de transformare. Tema a fost abordată public în cadrul summitului TILIA - Today's Ideas and Leadership in Action de reprezentanții Foster + Partners, biroul de arhitectură britanic ale cărui semnături includ proiecte emblematice precum Apple Park din California sau sediul Parlamentului Germaniei și care lucrează în prezent la proiectul de regenerare urbană de la Constanța, dezvoltat de IULIUS pe fosta platformă industrială Oil Terminal.

Stefan Behling, Senior Executive Partner în cadrul Foster + Partners, consideră că „Nu a fost niciodată mai greu ca acum de prevăzut ce va fi în viitor. Există schimbări dramatice, mai multe decât am avut pe parcursul vieții. Randările se fac deja cu AI, crearea de opțiuni se face tot cu AI. Ceea ce nu poate face AI este să distingă între 500 de opțiuni și să o aleagă pe cea optimă. Pentru părțile elementare din arhitectură AI va fi disruptivă și va elimina multe sarcini. Pentru firmele mari este riscant pentru că ele nu vor mai avea nevoie de atât de mulți oameni”

În viziunea sa, adevărata valoare a arhitectului nu va mai consta în producerea desenelor sau a randărilor, ci în capacitatea de a lua decizii complexe, de a înțelege contextul și de a evalua impactul pe termen lung al unui proiect asupra orașului și comunității, exact tipul de decizii aflate acum pe masa echipei care conturează viitorul cartier al Constanței.

O perspectivă similară a fost exprimată de Susanne Danz, partener Foster + Partners, care vede actuala revoluție tehnologică drept o etapă firească în evoluția profesiei: „Acum 25 de ani toate desenele se făceau de mână, apoi am trecut la computere, la modele 3D, totul s-a reunit. Nu ar fi prima dată când profesia se schimbă."

Susanne Danz a susținut ideea că dezvoltarea urbană trebuie să combine inovația cu respectul pentru identitatea locului, conservând patrimoniul și integrându-l în proiecte contemporane. Ea a subliniat importanța spațiilor verzi, a mobilității sustenabile și a valorificării straturilor de istorie ale fiecărui oraș, principii pe care le regăsim, de altfel, în conceptul propus pentru Constanța.

La rândul său, Maximilian Zielinski, Senior Partner Foster + Partners și unul dintre coordonatorii proiectului de la Constanța, consideră că AI oferă profesiei oportunitatea de a se concentra pe proiecte mai complexe și cu impact mai mare: „AI-ul aduce multe oportunități și ne face să ne folosim timpul în moduri diferite, mai productive și mai diverse. Azi putem face lucruri mai complexe decât în trecut și aici văd o oportunitate a profesiei."

Această viziune capătă contur concret la Constanța, unde compania IULIUS pregătește transformarea fostei platforme industriale Oil Terminal într-un proiect de regenerare urbană estimat la peste 800 de milioane de euro. Dezvoltarea vizează reconversia unui teren de 38 de hectare și crearea unui nou pol urban, cu funcțiuni culturale, educaționale, de business, sport și recreere, completate de un parc și o grădină botanică de amploare, adică un proiect care, prin dimensiune și ambiție, se numără printre cele mai mari inițiative de reconversie urbană din Europa.

Miza unui astfel de proiect depășește însă dimensiunea tehnologică. În marile dezvoltări realizate de IULIUS la Iași, Timișoara sau Cluj-Napoca, accentul a fost pus pe regenerarea unor zone subutilizate și transformarea lor în locuri care generează viață urbană, locuri de muncă și spații pentru comunitate. La Constanța, provocarea este similară, dar cu o miză suplimentară: readucerea în orașul de la malul mării, prin reconversie, a unei foste zone industriale transformată într-un spațiu deschis comunității.

Una dintre ideile promovate de echipa Foster + Partners a fost aceea că succesul unui oraș nu este definit doar de clădirile spectaculoase, ci mai ales de spațiile dintre ele, de locurile unde oamenii se întâlnesc, socializează și construiesc comunități.

În acest context, inteligența artificială poate deveni un instrument care accelerează procesul de proiectare și ajută la testarea unor scenarii multiple, însă direcția finală rămâne una umană. Orașele nu sunt construite pentru algoritmi, ci pentru oameni. Iar provocarea viitorului, pentru Constanța, ca și pentru orice alt oraș aflat în transformare, nu va fi doar să folosim tehnologii mai performante, ci să le punem în slujba unor comunități mai conectate, mai sustenabile și mai atractive pentru generațiile următoare.