VIDEO Jandarmul antitero, maestru Miyagi pentru tinerii nevăzători. A pus bazele unui campionat internaţional de para-karate la Cluj
0Claudian Ivan (35 de ani), subofiţer operativ antitero şi expert în arte marţiale, antrenează de trei ani un lot de tineri nevăzători din Cluj-Napoca: îi învaţă autoapărare pentru a fi în siguranţă pe stradă şi para-karate pentru a participa la campionate internaţionale
„Nevăzătorii suferă tot felul de agresiuni şi m-am gândit că, dacă îi voi învăţa nişte tehnici de autoapărare cu bastonul, vor câştiga mai multă încredere în ei şi vor fi mai în siguranţă pe stradă“, explică Claudian Ivan (35 de ani), subofiţer operativ în cadrul Detaşamentului 1 Antiterorist al Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca, de ce a ales să antreneze pe tineri năvăzători.
Jandarmul este practicant de Kung-fu, Ju-jitsu, instructor de arte marţiale, formator de instructori arte marţiale şi antrenor de kick box. Deşi dacă te uiţi în CV-ul lui şi la constituţia fizică, pare un tip cu care nu ai vrea să te întâlneşti când e nervos, Claudian dă dovadă de o răbdare de „chinez bătrân“ când este la sală cu tinerii nevăzători, un adevărat maestru Miyagi în varianta ardeleană. „La antrenamente când îi învăţ un procedeu, ei pe mine exersează. Tot timpul eu sunt ăla care este tăvălit“, spune, zâmbind, antrenorul. Şi face asta de trei ani, voluntar, o dată pe săptămână, în sala de sport a Grupării Mobile.
Având centură neagră la Ju Jitsu a dezvoltat un întreg „arsenal“ de autoapărare adaptat pentru nevăzători şi, în plus, i-a învăţat Kata – lupta cu un adversar imaginar – disciplină cerută la competiţiile internaţionale. Participarea la concursurile de para-karate – karate pentru persoane cu dizabilităţi, nevăzători, cu probleme locomotorii, sindrom Down sau autism – poate schimba radical viaţa acestor tineri.
„Pe lângă faptul că se simt băgaţi în seamă şi fac sport, cei mai buni dintre ei pot ajunge, dacă au rezultate foarte bune, să câştige bani din sport, să câştige o rentă viageră“, spune antrenorul.

Claudian a înfiinţat o competiţie internaţională pentru persoane cu dizabilităţi Cluj
COMPETIŢIE INTERNAŢIONALĂ LA CLUJ
Începând din 2017, Claudian a trecut la următorul nivel: a organizat competiţia internaţională de para-karate – Cupa Transilvaniei. Anul acesta, în august, la liceul „Mihai Eminescu“ din Cluj-Napoca, a avut loc a doua ediţie a cupei internaţionale şi prima ediţie a Cupei României în circuitul World Karate Federation (WKF).
„În ţările din Vest, astfel de competiţii sunt foarte frecvente, iar persoanele cu probleme – sindrom Down, autism, nevăzători, cu probleme locomotorii – sunt stimulate să practice sportul având în vedere efectele benefice pentru sănătatea lor şi pentru starea lor psihică. La noi, este la început“, spune Claudian.
SE „LUPTĂ“ CU SISTEMUL
Claudian s-a apucat de para-karate în 2014, după un stagiu de pregătire la Bucureşti: „Acolo l-am cunoscut pe Adrian Beleanu, antrenorul care face asta de mult timp. Eu terminasem un curs de antrenor de kick box şi eram sătul, eram dornic să încerc ceva nou. Para-karate este un sport aplicativ, noi luăm cam din toate stilurile procedeele care li se potrivesc lor. Ideea de început a fost să facem o autoapărare pentru ei“. În 2015, jandarmul a înfiinţat clubul Sentoky, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea cu tinerii nevăzători. Anul trecut a realizat prima Competiţie Internaţională care a avut 72 de sportivi din 5 ţări. Organizarea a fost foarte dificilă deoarece s-a luptat singur pentru a obţine finanţare. A făcut tot cu sprijin privat, deoarece Primăria şi Ministerul nu l-au ajutat deloc.
Jandarmul antitero care îi învaţă karate pe nevăzători
De doi ani se chinuie să înscrie clubul la Ministerul Tineretului şi Sportului, la secţia dedicată paralimpicilor. „Pur şi simplu mi se resping toate cererile. La ultimul mail trimis mi s-a răspuns: nu sunt bine aia, aia şi aia. O sun pe doamna de acolo: «Am văzut că nu e bine, vă rog să-mi spuneţi cum se face». «A, nu pot să-ţi spun. Ia-ţi avocat să-ţi facă.» «Nu găsesc pe cineva din domeniu, nu mă ajutaţi dumneavoastră?». A zis să trimit mail şi... nimic. De doi ani de zile fac asta. Nu mai pot“, mărturiseşte, supărat, clujeanul.
Formularul prevedea o rubrică cu sportul practicat. „Am scris toate formele de arte marţiale pe care le facem. Nu a fost bine. Apoi, am scris pentru «persoane cu dizabilităţi», nu a fost bine, trebuia «pentru persoane cu deficienţe de vedere». Acum, nu mai e bine nici aşa, pentru că s-a schimbat legea. Când întreb «cum este bine?», mi se spune să mă interesez. Am vorbit şi cu un avocat care a fost şi el exasperat. Mi-a făcut un paragraf de cinci rânduri în care a scris tot. Mi-au răspuns: «e prea mult acuma»“, detaliază Claudian. Scopul demersului a fost înscrierea clubului la secţiunea pentru paralimpici, ceea ce ar fi însemnat facilităţi pentru sportivii lui plus potenţial sprijin din partea Ministerului Sportului.
Jandarmul antitero care antrenează tineri nevăzători
Mesajul lui Claudian
Mesajul lui Claudian pentru cei care se uită cu circumspecţie la persoanele cu dizabilităţi este: „Să fie mult mai înţelegători şi mult mai deschişi faţă de persoanele cu dizabilităţi. Fiecare persoană care are o dizabilitate are alte puncte forte în comparaţie cu un om normal, poate sunt mai sufletişti, mai ambiţioşi. Trebuie să avem deschidere faţă de ei. Dacă noi nu ne deschidem faţă de ei nu e vina lor. Până la urmă, nu e vina lor că s-au născut aşa“, spune Claudian. A avut ocazia să vadă cum sunt tratate în Vest aceste persoane şi diferenţa este uriaşă.
„Acolo se merge foarte mult pe integrare, familiile sunt ajutate, persoanele cu dizabilităţi primesc pensii din care pot trăi fără griji. În Belgia, la clubul de arte marţiale la care am fost, persoanele cu dizabilităţi, se antrenau la un loc cu ceilalţi“, spune antrenorul.
Claudian crede că nu este deloc greu să ajuţi pe cineva şi asta aduce satisfacţii mult mai mari comparativ cu efortul depus: „Eşti mult mai mulţumit tu sufleteşte. Pe mine asta mă bucură. Prefer să nu văd un meci de fotbal, cu toate că-s fan. Mai bine fac cu ei un antrenament şi cel puţin ştiu că au învăţat ceva, îs bucuroşi, îmi mulţumesc că i-am mai scos din şcoală, că cineva îi bagă în seamă. Ei prind curaj şi sunt mai încrezători“, mai spune jandarmul.