Studiu: purtarea unei uniforme de poliţist modifică modul în care creierul procesează informaţii
0Purtarea unei uniforme, asemănătoare celei pe care o poartă poliţiştii, afectează în mod automat modul în care îi percepem pe ceilalţi, creând o prejudecată faţă de cei consideraţi a avea un statut social scăzut, sugerează studiul unei echipe de neurologi de la Universitatea McMaster din Canada.
„Studiul unei echipe de cercetători neurologi de la Universitatea McMaster sugerează că purtarea unei uniforme, asemănătoare celei pe care o poate purta poliţia afectează în mod automat modul în care îi percepem pe ceilalţi, creând o prejudecată faţă de cei consideraţi a avea un statut social scăzut”, se arată într-o publicaţie de specialitate. Studiul, publicat recent în jurnalul „Frontiers in Psychology”, ridică întrebări importante despre stereotipuri şi profilare şi despre modul în care puterea şi autoritatea simbolică asociate uniformelor de poliţie ar putea afecta aceste tendinţe.
"Ştim cu toţii că poliţia, în general, face o treabă excelentă, dar în ultimii ani a existat un discurs public despre poliţia părtinitoare în America de Nord", spune Sukhvinder Obhi, profesor asociat de Psihologie, Neuroştiinţe şi Comportament şi principalul autor al studiului, care a fost realizat cu cercetătorul post-doctoral Ciro Civile. „Ne-am propus să cercetăm dacă uniforma în sine ar putea avea un impact, independent de toate celelalte aspecte ale subculturii poliţiei, precum formare sau experienţe de lucru", spune el.
Într-o serie de experimente, cercetătorii au examinat modul în care participanţii la studiu - toţi dintre ei studenţi - şi-au schimbat atenţia în timpul sarcinilor specifice. În unele cazuri, participanţii purtau îmbrăcăminte similară cu cea a poliţiei. În timpul unui experiment, participanţilor li s-a cerut să identifice o formă simplă pe ecranul unui computer şi au fost distraşi de imaginile unor bărbaţi albi şi ale unor bărbaţi de culoare, unele persoane fiind îmbrăcate în costume de afaceri şi altele îmbrăcate în hanorace de stradă. Cercetătorii au urmărit şi analizat timpii de reacţie pentru a compara cât timp au fost distraşi de diferitele imagini.
Ei au fost surprinşi să nu găsească nicio diferenţă în timpii de reacţie şi nici o dovadă de etichetare rasială atunci când pe ecran erau proiectate feţe de bărbaţi albi sau de culoare. Acest lucru este surprinzător, spun ei, deoarece cercetările anterioare, o mare parte din ele efectuate în Statele Unite, au arătat că mulţi oameni asociază afro-americanii cu infracţionalitatea.
Haina îl face pe om
Obhi sugerează că lipsa aparentă a prejudecăţilor rasiale în studiul actual ar putea evidenţia o diferenţă potenţial importantă între societatea canadiană şi cea americană. Diferenţele au fost totuşi dezvăluite atunci când participanţii au fost distraşi de fotografiile persoanelor care purtau hanorace. Timpii de reacţie au încetinit, ceea ce indică faptul că imaginile hanoracelor captau atenţiea voluntarilor. Această prejudecată faţă de hainele de stradă a avut loc doar atunci când participanţii purtau îmbrăcăminte în stil de poliţie.
"Ştim că îmbrăcămintea un anumit mesaj şi că hanoracul a devenit într-o oarecare măsură un simbol al unei situaţii sociale inferioare şi a unui tânăr de la periferia oraşului", spune Obhi. "Există un stereotip care leagă hanoracele de criminalitate şi de violenţă şi acest stereotip ar putea fi activat într-o măsură mai mare atunci când se îmbracă uniforma similară cu celei de poliţie. Asta ar fi putut să contribuie la shcimbările de atenţie pe care le-am observat. Având în vedere că atenţia modelează modul în care experimentăm lumea prejudecăţile de atenţie faţă de anumite grupuri de oameni pot fi problematice", spune cercetătorul.
Acest lucru este deosebit de important pentru ofiţerii de poliţie, explică el, care ar putea percepe în mod inconştient o ameninţare care nu există sau invers. Cercetătorii speră să studieze efectul uniformei de poliţie asupra ofiţerilor de poliţie şi efectuează studii complementare cu colaboratorii din Statele Unite.
Citeşte şi
Marşul pentru Ştiinţă: „ieşim din laboratoare şi mergem in stradă”