Studiu despre plagiat şi despre universităţile „copy-paste“. Liderul studenţilor: „Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă“
0
Reprezentanţii studenţilor din România - Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) - trag un semnal de alarmă privind impostura academică. Aceştia au întocmit un studiu prin care reacţionează împotriva universităţilor ”copy-paste”, cer luarea de măsuri drastice împotriva plagiatorilor şi împotriva celor care susţin plagiatul în mediul academic.
„Considerăm că s-a ajuns mult prea departe cu impostura academică în România. Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă că acelaşi sistem de educaţie pe care l-am finalizat noi, cu bună credinţă, a produs şi o mulţime de furturi şi falsuri.
De aceea am formulat o listă de propuneri explicite care să fie implementate de urgenţă pentru a salva sistemul educaţional românesc din actuala situaţie. Sperăm să găsim deschidere din partea MENCŞ şi a universităţilor şi să vedem mult mai multă responsabilitate din partea acestor instituţii, măcar acum. Iar, dincolo de introducerea unor sancţiuni extrem de dure pentru astfel de situaţii şi de armonizarea prevederilor legislative, dorim să insistăm foarte mult pe crearea unui sistem de educare a eticii şi integrităţii.
Credem că aceasta este singura cale pentru a asigura un viitor curat al sistemului educaţional românesc”, afirmă Vlad Cherecheş, preşedintele ANOSR.
Reprezentanţii studenţilor din România - Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) - s-au întâlnit la Timişoara, în intervalul 7-10 ianuarie, şi au dezbătut şi adoptat, împreună cu liderii studenţilor din întreaga ţară, un studiu prin care condamnă plagiatul şi încălcările tot mai grave şi dese ale eticii şi integrităţii academice.
Studiul se numeşte ”Universităţile „copy-paste”: fenomenul plagiatului şi impostura academică în învăţământul superior românesc – perspectiva studenţilor”, ”prezintă atât o radiografie la nivel european a modului în care plagiatul este abordat de statele din Uniunea Europeană, precum şi o amănunţită analiză a cazurilor de impostură academică din România şi a cadrului legal naţional care guvernează acest domeniu. În final, exprimând îngrijorarea studenţilor pentru modul în care vor fi percepuţi la nivel extern absolvenţii unui sistem de învăţământ grav afectat de cazuri de corupţie, studiul prezintă şi concluziile şi soluţiile pe care aceştia le propun în vederea ameliorării acestei probleme în ţara noastră”, explică studenţii într-un comunicat.
Aceştia solicită luarea de măsuri de prevenţie a cazurilor de furt intelectual, monitorizarea şcolilor de doctorat şi gândirea de sancţiuni extrem de dure.
”Situaţia în care se află în prezent sistemul educaţional românesc, în special din punct de vedere al imaginii pe care şi-a creat-o, este mai mult decât îngrijorătoare şi alarmantă. Studenţii consideră că învăţământul românesc trebuie să intre de urgenţă într-un program de recredibilizare prin care să îmbrăţişeze din nou valorile academice fundamentale, printr-o serie de măsuri ferme şi coerente care să fie puse în practică imediat atât de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, cât şi de universităţi. Astfel, ANOSR propune monitorizarea şi evaluarea şcolilor doctorale, rediscutarea Codului studiilor universitare de doctorat, precum şi înăsprirea procesului de abilitare a cadrelor didactice, respectiv introducerea unei evaluări periodice a coordonatorilor de doctorat. De asemenea, ne dorim introducerea unor sancţiuni extrem de dure pentru abaterile privind integritatea academică, atât asupra celor vinovaţi, cât şi asupra instituţiilor care permit aceste practici. În plus, solicităm o transparentizare şi o îmbunătăţire considerabilă a activităţii comisiilor cu prerogative în domeniul eticii şi integrităţii academice (CNECSDTI, CNATDCU şi CEMU), precum şi dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme instituţionale de prevenire şi combatere a plagiatului prin intermediul unor programe educaţionale”, mai precizează studenţii în comunicat.
Platformă online anti-plagiat
Aceştia susţin ideea - făcută publică de universitarul clujean implementării unei platforme online care să cuprindă toate informaţiile referitoare la şcolile doctorale, toate lucrările de licenţă, masterat şi doctorat ale studenţilor din România, şi care să fie disponibile în mod gratuit.
Mai jos aveţi pasaje din studiul întocmit de studenţi:
- ”Societatea românească a fost zguduită în ultimii ani de câteva cazuri notorii de plagiat, fapt ce a determinat ca actorii din sistemul de învăţământ superior, şi nu numai, să se poziţioneze împotriva unui curent conturat în jurul acestui fenomen, generalizat din păcate. Personalităţi de prim rang din administraţia publică, inclusiv primul ministru, un fost ministru al educaţiei, dar şi alţi actuali sau foşti membri din guvern, precum şi o serie impresionantă de cadre didactice din sistemul de învăţământ superior au plagiat sau sunt suspecţi de plagiat. Aceştia au beneficiat, din varii motive, de circumstanţe atenuante, reuşind să evite sancţiunile. În cazul în care acestea, totuşi, au fost acordate, ele au fost blânde.
În prezent, acest subiect este tratat în genere ca fiind tabu, tocmai datorită complicităţii dintre participanţii la procesul de învăţământ superior, existând o teamă de aşa numiţii whistle-blowers, sau cei care informează publicul larg/autorităţile despre cazurile de plagiat.
Este greu să apreciem dimensiunile acestui flagel în lipsa unor mijloace adecvate şi a unor statistici. Totuşi, putem estima că un număr semnificativ de absolvenţi de învăţământ superior au comis, voluntar sau nu, o lucrare sau un eseu care nu este original.
Situaţia este extrem de îngrijorătoare întrucât erodează pe zi ce trece imaginea învăţământului superior românesc, precum şi a societăţii noastre, pe plan internaţional. Mai mult, viitorii absolvenţi, la fel ca cei care au definitivat deja studiile superioare reprezintă posibilii specialişti şi profesionişti ai României, situaţie care nu poate decât să fie alarmantă pentru sistemul de valori al societăţii noastre. În cazul în care atât percepţia internă, cât şi cea externă legată de absolvenţii de învăţământ superior din România nu se va îmbunătăţi, există posibilitatea ca angajatorii să considere că aceştia nu sunt suficient de pregătiţi să lucreze într-un anumit domeniu, fapt ce va determina relocarea acelei afaceri într-o ţară în care există un potenţial mai mare în acest sens. Această percepţie se va resimţi desigur şi în salarizarea acelor absolvenţi”.
- ”În România nu există studii specifice privitoare la fenomenul plagiatului. Conform studiului IPPHAE, 51% dintre studenţi şi 21% dintre cadrele didactice chestionate admit că au plagiat în mod intenţionat. Considerând că Legea Educaţiei Naţionale sancţionează corespunzător plagiatul, conducerile universităţilor chestionate consideră că adoptă o politică riguroasă cu privire la prevenirea plagiatului. Prin urmare, 54% din cadrele didactice şi 40% dintre studenţi confirmă că instituţiile lor au politici şi proceduri cu privire la plagiat. Mai mult, 41% dintre cadrele didactice consideră că instituţia unde sunt afiliaţi abordează în mod serios această problemă, în timp ce 51% dintre aceştia consideră că informaţiile referitoare la acest subiect sunt accesibile studenţilor. În schimb, doar 42% dintre studenţi consideră că au acces în mod real la acestea.
Prin urmare, se resimte o lipsă de informare în rândul participanţilor la procesul de învăţământ superior, având în vedere faptul că noţiunea de plagiat a fost lăsată la latitudinea celor chestionaţi.
Lipsa unui cadru legislativ bine definit duce, automat, la o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte optica abordării acestui flagel.
În orice caz, pornind de la autorităţile naţionale în domeniu şi ajungând la cea mai mare parte a comisiilor de etică şi deontologie profesională ale universităţilor, sancţiunile în cazurile depistate sunt fie blânde, fie inexistente. Acest lucru nu este de mirare câtă vreme 60% dintre studenţi şi 40% dintre cadrele didactice nu cunosc exact care sunt metodele de prevenire şi depistare în cazul plagiatului. Mai mult, 62% dintre studenţi şi 36% dintre cadrele didactice consideră că regulamentele şi metodele de depistare sunt aplicate după „placul cadrelor universitare”.
- ”Având în vedere că majoritatea cazurilor de plagiat expuse în media se referă la lucrări de doctorat, deşi plagiatul este de neacceptat la orice nivel, cu atât mai mult la cel mai înalt ciclu de studiu din cadrul învăţământului superior, trebuie analizat şi cadrul în care se înfiinţează şi funcţionează şcolile doctorale”.
- ”Penitenciarele, izvor de lucrări ştiinţifice În ultimii an, pe fondul intensificării activităţii sistemului judiciar din România, tot mai multe personalităţi din zona politică şi administrativă, dar nu numai, au fost condamnate la închisoare. În acest context, deţinuţii au încercat scurtarea prin orice modalitate a perioadei petrecute în detenţie. Unul dintre tertipurile utilizate a fost acela ca deţinuţii să redacteze lucrări ştiinţifice”.
- ”Este inadmisibil ca principalii actori din domeniul învăţământului superior să ignore şi permită ca un astfel de flagel să distrugă treptat imaginea în plan extern a sistemului educaţional românesc, fapt care generează automat dificultăţi suplimentare absolvenţilor, care se vor confrunta cu o percepţie negativă asupra sistemului în care şi-au realizat studiile şi au devenit profesionişti”.
- ”Nu dorim să cădem într-o generalizare şi avem în vedere faptul că cu siguranţă o parte dintre deţinuţi îşi redactează singuri lucrările, într-un spirit onest şi pornind de la adevăratele valori ale cercetării. În schimb, fără un mecanism de control adecvat pentru conţinutul acestor lucrări şi a unei evaluări reale a lor, tot acest efort ştiinţific al deţinuţilor cade în derizoriu şi este folosit strict pentru ca „băieţii deştepţi” să profite. O prevedere care a pornit de la intenţii bune a devenit portiţa de scăpare cu câteva luni mai devreme a unor deţinuţi care au demonstrat şi în afara gratiilor faptul că sunt imorali şi nu au niciun respect şi nicio înţelegere asupra a ceea ce presupune cu adevărat învăţământul superior”.
Studiul studenţilor poate fi consultat AICI, pe site-ul ANOSR.
Mai puteţi citi:
„Poliţia anti-plagiat“ atacă ordonanţa lui Ponta de renunţare la doctorat
Se încarcă comentariile...
