FOTO VIDEO Site-ul care identifică lucrările copiate, creat de un clujean. Dorin Isoc: „România are cel puţin 40 de şcoli de plagiat”
0Clujeanul Dorin Isoc a creat un site unde publică, cu dovezi, toate lucrările pe care le-a găsit ca fiind suspecte de plagiat. Pe www.plagiate.ro se află o listă are cuprinde vreo 60 de lucrări ai căror autori au fost acuzaţi de plagiat. Isoc a ţinut recent, la Cluj, o dezbatere în acest sens.
„Poate deveni plagiatul o cale de succes demnă pentru progresul şi viitorul României“ a fost titlul unei dezbateri care a avut loc, zilele trecute, la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. Cel care a făcut o prezentare despre furtul intelectual şi care a coordonat discuţiile a fost Dorin Isoc, profesor, inginer, consilier în proprietate intelectuală şi preşedintele Grupului pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR).
Clujeanul a readus în atenţie subiectul delicat al plagiatului, care nu are, la ora actuală, o legislaţie clară care să nu lase loc de interpretări şi care să îl condamne.
“Avem o educaţie cu foarte multe carenţe. Principala carenţă este dispreţul faţă de proprietate, iar în cadrul proprietăţii e un capitol foarte delicat numit proprietate intelectuală. De ce e foarte important? O trăsătură principală a proprietăţii intelectuale este integritatea. (...)
Nimeni nu are nevoie de oameni care nu sunt integri”, le-a spus Dorin Isoc participanţilor la dezbatere.
Lista plagiatelor, făcute de un clujean
Sătul de atâtea plagiate, acuzaţii şi discuţii pe această temă, Isoc s-a hotărât să alcătuiască o listă a “ruşinii”, să o facă publică pe www.plagiate.ro. Îşi sfătuieşte vizitatorii să citească informaţiile pe care le găsesc acolo, dar să nu le citeze în ruptul capului.
Deocamdată are vreo 60 de lucrări din toată ţara. Ideea a pornit din 2012 când un consilier de-a lui Funeriu, ministrul de atunci al Educaţiei , i-a cerut să îi semnaleze trei lucrări plagiate.
“Acel consilier m-a sunat şi mi-a zis că ministrul a fost încântat de materialele pe care i le trimisesem, cele trei lucrări plagiate. Încântat! Vă daţi seama? Atunci am realizat că ceva nu este în regulă, că aceste dovezi de plagiat trebuie să fie neutre, să nu ia nici partea stângii, nici a dreptei”, a explicat inginerul.
Ghid de "mirosit" plagiatul
Isoc a scris şi o carte - un ghid de depistat plagiatul. Tehnica de descriere a plagiatului se găseşte în cartea sa, care, pentru prima dată, se ocupă de ceea ce se numeşte doctrina plagiatului.
“Trebuie să ştii cum te apropii de faptă, cum o prinzi, cum o identifici şi cum o pui în evidenţă. Toţi cei care sunt prinşi cu plagiate invocă faptul că nu au luat tot. Păi, mă scuzaţi, care hoţ îţi intră în casă şi îţi ia tot? Ce se ia dintr-o casă ? Numai lucrurile de valoare şi vandabile!”, afirmă Dorin Isoc.
El a afirmat că ar trebui făcută o legătură între plagiat şi cu nivelul economiei într-un stat, fapt la care universitarii români nici nu se gândesc. Clujeanul dă exemplul SUA, unde 25% din veniturile anuale ale statului provin din proprietatea intelectuală/drepturile de autor.
“România are cel puţin 40 de şcoli de plagiat”
Inginerul clujean a dat ca exemplu de plagiat două lucrări ale fostului rector al UMF Târgu-Mureş, Constantin Copotoiu, semnate împreună cu prorectorul de atunci care era responsabil cu cercetarea de la aceeaşi universitate amintită, Klara Brânzaniuc.
Pentru a face dezbaterea mai amuzantă, Dorin Isoc şi-a organizat prezentarea sub forma unor episoade succinte, explicite şi prin care şi-a arătat dispreţul faţă de plagiatori, unii dintre ei fiind şi profesori universitari, deci, implicit, ar trebui să fie modele pentru studenţi.
A argumentat cu dovezi clare cum au plagiat cei doi dintr-o lucrare de doctorat olandeză şi a criticat aspru modul în care Consiliul Naţional de Etică (CNE) s-a pronunţat în cazul fostului rector de la UMF Târgu-Mureş – CNE a spus că lucrările nu îndeplinesc normele ştiinţifice cerute, nu că ar fi un plagiate.
“Este vorba de şcoala de plagiat de la Târgu-Mureş (n.r. se referă la UMF), dar să nu vă fie teamă, România are cel puţin 40 de şcoli de plagiat”, susţine inginerul.
Plagiat pe bani de cercetare
Prezentarea sa a avut şi un motto: „Fără plagiat, nou nu putem trăi,/noi plagiem/noi deturnăm/noi corupem/pentru că suntem oameni de ştiinţă“. “Pe ceilalţi să îi prindă poliţia, pe noi nu ne prinde nimeni pentru că suntem oameni de ştiinţă. Păi nu e chiar aşa. Plagiatul este singura hoţie pe care hoţul îşi pune numele. Păi dacă el şi-a dat numele, eu ce trebuie să mai fac, să mă duc să-l trag de barbă. Nu! Eu nu l-am rugat să-şi pună numele? El, de bună voie şi nesilit de nimeni, pleacă la editură şi se pozează“, susţine clujeanul.
Acesta spune că ar trebui făcută o lege care să pedeapsească plagiatul pentru ca, pe viitor, victimele să nu mai fie arătate cu degetul ca acum. El mai zice că unele lucrări plagiate au fost făcute în cadrul unor proiecte de cercetare pe bani frumoşi. Se întreabă şi de ce nimeni nu se sesizează în privinţa acelor plagiate pe bani din proiecte de cercetare.
Momentan, singura modalitate a pedepsi plagiatul este instanţa.
“Plagiatul este o faptă, plagiatul trăieşte prin ceva ce se face şi prin autori. (...) Singura care de atac a cuiva care a fost plagiat este instanţa. (...) Somnul naţiunii naşte monştri şi plagiatori. Toţi plagiatorii îşi doresc să devină cel puţin şefi!”, completează Dorin Isoc.