Soluţiile rectorului UBB pentru succesul campaniei de vaccinare: „Măsurile luate au fost de o aroganţă extraordinară”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rectorul UBB, Daniel David. FOTO: Arhivă personală
Rectorul UBB, Daniel David. FOTO: Arhivă personală

Atunci când Statul tratează oamenii cu aroganţă şi vine cu măsuri complicate, confuze, impredictibile, lipsite de logică, oamenii sunt vulnerabili la acţiunile conspiraţioniştilor, care vin cu chestii simple, care vor acoperi nevoia de a înţelege ce se întâmplă în această perioadă complicată, spune Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”.

Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”, susţine că a văzut la manifestaţiile anti-restricţii din 2 octombrie 2021 „mulţi oameni de bun simţ, aduşi nu de ignoranţa lor, ci de aroganţa, confuziile şi nepăsarea autorităţilor. Când cei puşi să te apere şi să te sfătuiască fac prostii, evident că te uiţi altundeva, de unde poţi dobândi simplu sensuri/semnificaţii de care ai nevoie în perioade complicate ca aceasta, chiar dacă acestea pot fi conspiraţioniste”.

Rectorul UBB a făcut o radiografie a eşecului campaniei de vaccinare: „La începutul anului 2021, sondajele arătau, în general, că românii erau distribuiţi relativ egal în cele trei categorii: (1) provaccinare; (2) nehotărâţi; (3) antivaccinare. Era, totuşi, un start destul de bun, cu expertiză adecvată, putând ajunge spre 70% vaccinaţi în toamna anului 2021. Dar apoi cursa a fost catastrofală”. Psihologul a identificat cinci mari greşeli pe care le-au făcut autorităţile.

 „Nu a existat un pact politic pentru a lupta cu pandemia. Fiecare dorea ca el să câştige, iar ceilalţi să piardă, asta pe morţii din România. De aceea nici reglementările naţionale privind măsurile nu au putut să fie cele mai riguroase (legi), ci am riscat totul pe hotărâri de guvern, atacabile. Situaţia este agravată nu doar de faptul că nu am putut uni puterea şi opoziţia, ci chiar puterea şi-a pulverizat infantil coaliţia care a instituit-o!”, spune David. 

 Psihologul susţine că autorităţile „au fost/sunt „psihotice” şi nu acceptă că nu sunt vectori de influenţă în România, asta într-o ţară în care datele arată clar că încrederea în autorităţi este la pământ de ani de zile. Ba mai mult, pentru mulţi sunt contramodele! Dar s-au proiectat ca modele principale, generând astfel dezinteres sau chiar reacţii inverse.” David a explicat pentru „Adevărul” că nu ar fi fost rău ca politicienii să se promoveze ca vectori de influenţă dacă ar fi existat o coaliţie de luptă împotriva pandemiei: „Neexistând un astfel de pact, orice promovare a unui politician antagonizează politicienii din opoziţie şi inclusiv susţinătorii acestora.” În schimb, David susţine că trebuia să se caute experţi de diverse tipuri, din zona medicală, psihologică, ştiinţifică care nu au coloratură politică, dar au o prezenţă publică. De asemenea, cercetătorul a precizat că trebuia să se apeleze şi la vectori de influenţă regionali şi chiar locali, iar campania ar fi trebuit să fie nuanţată şi particularizată pe diverse regiuni. 

„Toate măsurile sanitare au arătat o aroganţă extraordinară”  

David mai susţine că autorităţile nu au avut/nu au la rândul lor încredere în oameni:  „În loc să-i trateze cu empatie şi să le lase marjă pentru liberul arbitru, au mers pe varianta mai dură de convingere (nu educaţie), generând reactanţă psihologică masivă.” Un exemplu în acest sens este campania de vaccinare,  „care a fost concentrată pe a convinge nu pe a educa. Dacă ai încredere în oameni, îi educi, le accepţi contraargumentele, le răspunzi politicos, fără să-i faci din start proşti, anti-vaccinişti şi aşa mai departe. Dacă ai această atitudine, ei vor alege liber ceea ce trebuie. Campania nu a fost gândită în felul acesta”. În plus, „toate măsurile sanitare au arătat o aroganţă extraordinară.  Nu numai că oamenii nu au fost luaţi în seamă, au fost ignoraţi şi specialiştii. Toate constrângerile sanitare, din punct de vedere psihologic au fost haotice”, detaliază psihologul.

„Între asta şi „jos pandemia”, care este  diferenţa?” 


 

Rectorul UBB mai spune că autorităţile au ignorat expertiza ştiinţifică avansată, mizând pe un model biomedical depăşit, în dauna modelului modern bio-psiho-social şi ignorând importanţa luării unor decizii pe baza datelor ştiinţifice. „Spre exemplu, foarte grav, au anunţat/au pus constrângeri şi/sau au eliminat constrângeri comportamentale când/cum nu trebuia, pe baza unei psihologii de simţ comun, ca nişte vecine/vecini cu experienţă bogată de viaţă (vezi relaxările pentru vara anului 2021 sau planurile pentru toamna anului 2021)”, detaliază David. Astfel, deşi experţii UBB au arătat scenariul periculos în care vom ajunge în septembrie/octombrie, autorităţile vorbeau de relaxări şi intrarea în normalitate, fără să o condiţioneze de vaccinare, asta într-o ţară care abia atinge 30% procentul de vaccinare. „De ce să te mai vaccinezi în astfel de condiţii?”, se întreabă psihologul. 

Un alt exemplu recent este legat de eliminarea pragului de 6/1000 pentru a menţine şcoala deschisă tocmai când pandemia este într-un punct critic. „Cum să nu încurajezi oamenii să creadă conspiraţionist că pandemia este o minciună, când  faci aşa ceva? Da, şcolile trebuie ţinute deschise – politica ministerului că şcolile se închid ultimele şi se deschid primele, cu condiţia asigurării sănătăţii, este bună, dar ministerului trebuia să i se permită să anunţe/să facă asta mai devreme, nu în plină expansiune a pandemiei!”, eplică psihologul.  „Dincolo de argumentele ştiinţifice – care pot fi pro şi contra, poate chiar în favoarea acestei decizii –, este vorba de mesajul psihologic către oameni: între asta şi „jos pandemia”, care este acum diferenţa?”, 

David mai reproşează autorităţilor că „mecanismele psihologice care trebuiau comunicate pentru a pune în practică sfaturile medicale au lipsit sau au fost prost gândite. Cum vrei să schimbi atitudini/comportamente fără implicarea specialiştilor în domeniu? Dacă organizaţiile de specialitate ale psihologilor ar fi fost implicate de la început, cred că cea mai mare parte din nehotărâţii din ianuarie era acum provaccinare şi altfel ar arăta astăzi rata de vaccinare şi ţara, mult mai aproape de 70%.”

  

Reţeta propusă de David  

Rectorul UBB propune şi o „reţetă realistă”:  (1) pact politic pentru a ataca pandemia; (2) întărirea încrederii bilaterale (autorităţi-oameni); (3) valorizarea comprehensivă a experţilor (organizaţiilor profesionale) şi a datelor ştiinţifice”.

Cum se pot obţine aceste ingrediente? „Pentru punctul 1 iniţiativa trebuie să vină de la preşedintele ţării”, spune David. Odată ce va exista un astfel de pact între toate partidele, măsurile sanitare nu vor fi subiect de dispută politică, lucru care acum nu face decât să bulverseze şi mai tare populaţie.    

Pentru punctul 2, creşterea încrederii bilaterale autorităţi -oameni, David susţine că paşii de urmat pot veni de la organizaţiile reprezentative ale psihologilor, Asociaţia Psihologilor din România şi Colegiul Psihologilor din România). „Eu am spus clar că trebuie să implicate cele două asociaţii profesionale ale psihologilor care să vină cu o perspectivă asumată. Dacă m-aţi provocat, eu pot să fac o sugestie, cu titlu de exemplu: trebuie schimbată faţa autorităţilor implicate în promovarea vaccinării şi a luptei împotriva pandemiei. Feţele de până acum au dat greş, chiar trezesc o reacţie opusă. Ar fi un prim semn către oameni, care să le transmită mesajul că se încearcă să se facă ceva”.

Scopul urmărit la punctul 3 este de a folosi oameni de ştiinţă din domeniile medical+psihologic+socio-comunicaţional pentru a concepe campanii atât generale, cât şi particularizate pe diverse regiuni sau pe diverse tipuri de audienţă. De asemenea, este foarte importat să fie culese cât mai multe date despre cei cărora li se adresează campaniile de vaccinare, pentru ca deciziile să fie cât mai fundamentate ştiinţific. „În aceste campanii, de exemplu, trebuie ţinut cont de analfabetismul funcţional şi ştiinţific, tare vechi ale societăţii româneşti. Eu am văzut la protestele anti-resticţii oameni în costume populare din zona în care provin rude de-ale mele şi ştiu că, în esenţă, sunt oameni ok, doar că nu au reuşit să înţeleagă mesajul autorităţilor şi au prins mesajele antivacciniste. Atunci când statul vine cu chestii complicate, impredictibile, greu de înţeles pentru ei, aceşti oameni rămân vulnerabili la acţiunile conspiraţioniştilor care vin cu chestii simple, care le dau sens şi semnificaţie şi ajung să le creadă. Asta nu înseamnă că e ceva rău cu oamenii aceia, ci e o problemă cu strategia autorităţilor”.  David a vorbit şi despre zona anti-vacciniştilor educaţi: „Teoria conspiraţiei vine şi dintr-o zonă de pseudo-elită, oameni cu un anumit nivel educaţional care au ajuns să creadă că faptul că au şi ei acces la informaţii medicale şi faptul că au făcut o şcoală, le dă expertiza necesară pentru a devenit sursă de cunoaştere medicală”.  

Concluzia lui David: „Dacă facem asta, probabil că în decembrie sau la începutul anului viitor situaţia va arăta mai bine. Dacă nu facem asta, poate va fi mai bine, după ce va fi însă mult mai rău!”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite