Scandal la cartierul de lux al Elenei Udrea, din Cluj. Fostul ministru acuză Grupul de la Cluj că-i fură proiectul
0Un mesaj anonim transmis presei locale din Cluj arăta că DNA audiază angajați ai firmelor din proiectul Transilvania Smart City, printre ai cărui investitori se numără Elena Udrea. Ea acuzase public „Grupul de la Cluj“ că vrea să-i fure proiectul.
Într-un mesaj anonim venit pe adresele de mail ale mai multor publicații din Cluj în ziua de 19 ianuarie 2022, se arată că procurorii DNA au făcut audieri la sediul firmei care derulează proiectul imobiliar de lux Transilvania Smart City, de lângă Pata Rât, devenit cunoscut prin faptul că unul dintre investitori este Elena Udrea.
Redăm mai jos conținutul mesajului venit de pe adresa „clujanticoruptie@yahoo.com”:
„Săptămâna trecută, la sediul Transilvania Smart City (Realtopharma SA și alte entități juridice), mai mulți angajați au fost audiați de DNA Cluj.
Principalul interes al DNA Cluj – relația dintre arhitectul șef al Primăriei Cluj-Napoca – Daniel Pop și Transilvania Smart City, tatăl său, Titus Pop, fiind angrenat în proiectul Transilvania Smart City (angajat). Titus Pop a fost unul dintre oamenii de încredere ai primarului Emil Boc, „tatăl” urbanismului clujean.
Exista o plângere penală depusă pe acest subiect, în baza căreia DNA Cluj a acționat și mărturii cu privire la vizitele constante ale arhitectului șef din Cluj pe șantierul proiectului Transilvania Smart City.
Se cercetează și un posibil trafic de influență în acordarea certificatului de urbanism, aviz de oportunitate, alte avize necesare pentru obținere PUZ.”
Ce spune DNA
„Adevărul” a solicitat DNA să precizeze dacă, într-adevăr, au fost audiați angajații firmei/firmelor care derulează proiectul Transilvania Smart City și dacă a existat o plângere în acest sens.
Iată răspunsul DNA, pe care îl redăm mai jos întocmai:
„La solicitarea dvs. din data de 20 ianuarie 2023, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele:
Consecventă practicii sale de comunicare care răspunde interesului major al opiniei publice, Direcția Națională Anticorupție (DNA), ca unitate de parchet, face publice acele aspecte care se încadrează în limitele impuse de specificul activităților de urmărire penală, limite definite de reglementările legale în vigoare.
Astfel, informațiilor cu privire la eventuale dosare penale le sunt incidente prevederile art. 28 alin (1) “Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză….” și alin. (5) “Informaţiile privind existenţa unei plângeri sau denunț pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârșire a unor fapte de natură penală, precum şi datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice….” din Ghidul de bune practici privind Relația Sistemului Judiciar cu Mass – Media, aprobat prin Hotărârea 197/2019 de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Raportat la dispozițiile anterior menționate, vă transmitem că nu suntem în măsură a oferi vreo informație despre existența sau inexistența vreunei cauze având ca obiect aspectele menționate de dvs.”, se arată în răspunsul trimis redacției „Adevărul”.
Trebuie precizat că de obicei, când DNA nu anchetează un anumit caz, instituția susține fără echivoc acest lucru.
Astfel, dacă DNA nu ar fi anchetat angajații din proiectul Transilvania Smart City, în răspunsul trimis redacției „Adevărul” s-ar fi precizat clar acest lucru - anume că nu există vreo cauză având ca obiect aspectele menționate.
În schimb, în răspuns se face trimitere la două aspecte care împiedică DNA să dea detalii despre anchetă: „nu există un suspect”, respectiv „se anchetează pe baza unei plângeri”.
Este posibil deci ca DNA să ancheteze aspectele menționate legate de Transilvania Smart City pornind de la o plângere, respectiv să nu existe încă vreun suspect.
Cert este faptul că în acționariatul firmei care derulează proiectul au apărut neînțelegeri majore, deci e posibil să se fi ajuns la plângeri la DNA din cauza acestor probleme.
Ce spun cei vizați de anchetă
Elena Udrea, unul dintre investitorii în proiect, a postat, joi, 19 ianuarie, pe Facebook -un mesaj în care ar putea face referire la eventuală anchetă DNA:
„După ce m-au băgat în pușcărie, grupul de la Cluj continuă să se folosească de justiția pe care o controlează (și alte instituții), ca să preia în mod abuziv proiectul Transilvania Smart City! PS: Dovezi? Evident că am!!!”.
Elena Udrea nu a explicat însă la ce se referă exact. „Grupul de la Cluj“ este o denumire dată mai multor politicieni și oameni de afaceri clujeni care au împletit afacerile cu politica, reușind să impună oameni pe poziții-cheie în mersul țării.
Afacere de familie: finul Elenei Udrea, alături de concubinul Elenei Udrea
Un al personaj important în firmele care derulează proiectele este fostul parlamentar PDL Adrian Gurzău, care este și finul Elenei Udrea. El este administrator, alături de Adrian Alexandrov (concubinul Elenei Udrea) la Realtopfarma SA, firma care promoveză proiectul Transilvania Smart City.
El a explicat pentru „Actual de Cluj” de ce l-a angajat pe Titus Pop, tatăl arhitectului-șef al orașului:
„Eu mi-am asumat când l-am angajat. De fapt nici nu e angajat direct în firma noastră, că avem un angajament cu firma pe care Titus Pop (foto jos) o deține. El este pensionar, a lucrat în Primărie și e un bun specialist pe partea de construcții. Mă interesa să lucrăm cu un specialist pe partea de construcții, dar el n-a avut nicio legătură cu procedura de autorizare a proiectului nostru în cadrul Primăriei. Dimpotrivă, Primăria nu ne-a ajutat cu nimic, doar blocaje întâmpinăm”, a comentat Adrian Gurzău pentru Actual de Cluj, precizând că va reveni cu un comunicat oficial de presă.
Gurzău a ținut să sublinieze, pentru aceeași sursă, că DNA nu a trecut deloc pe la sediile firmelor care au legătură cu proiectul Transilvania Smart City și că mesajul transmis redacțiilor din Cluj este un fals. „Cineva are interes să transmită informații false, folosindu-se de numele unei instituții de stat, cu scopul de a sabota/îngropa un proiect de investiție (...). Vă spun în mod clar că niciun DNA n-a trecut pe la grupul nostru de firme, e o dezinformare, un fake”, a spus Gurzău.
Ce spune arhitectul-șef al Clujului
„Adevărul” l-a contactat pe arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, care a susținut că nici el și nici tatăl său nu au fost audiați de către DNA. Pop, care este în concediu, a mai transmis prin Biroul de Presă al Primăriei, că nu el personal a avizat actele privind Transilvania Smart City.
Actual de Cluj mai relatează că din acționariatul firmei Realtopfarma SA a ieșit Ștefan Berciu, un cunoscut om de afaceri local, vehiculat drept principalul finanțator al proiectului.
Obligați să-și avertizeze clienții cu privire la mirosurile de la Pata Rât
Demararea proiectului Transilvania Smart City a ridicat semne de întrebare cu privire la mai multe aspecte. Unul dintre acestea este faptul că blocurile vor fi construite foarte aproape de Pata Rât, unde se află groapa de gunoi a orașului, dar și de Aeroportul Internațional Cluj-Napoca.
„Adevărul” a relatat în luna mai 2022 despre aceste aspecte: „Cartierul Elenei Udrea” din Cluj-Napoca, aşa cum este numit Transilvania Smart City, trebuie să-şi informeze clienţii, conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului, cu privire la eventualul disconfort cauzat de mirosul din zonele de depozitare a deşeurilor de la Pata Rât, de zgomotul produs de aeronave şi de vecinătatea cu cimitirul din zonă. Aceste inconveniente nu sunt însă menţionate nici pe site-ul proiectului, nici în ofertele trimise eventualilor clienţi.
Pe site-ul proiectului se arată că acesta este dezvoltat de Realtopfarma SA împreună cu SDC Properties. Ultima companie aparţine omului de afaceri clujean Ştefan Berciu (care între timp ar fi ieșit din acționariatul Realtopharma), unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din oraş. Conform Registrului Comerţului, 50 % din Realtopharma SA este deţinută de Adrian Alexandrov, iar cealaltă jumătate din fimă aparţine lui Gheorghe Petrovan (30%) şi Marinei Petrovan (20%), socrii fostului deputat democrat-liberal clujean Adrian Gurzău, care este, de asemenea, implicat în derularea proiectului Transilvania Smart City.
Atenţionare pentru clienţi
Transilvania Smart City se află la câteva sute de metri de groapa de gunoi de la Pata Rât şi va include 10.000 de apartamente, un mall, şcoli, supermarketuri, un hotel şi un aparthotel, spaţii de birouri, parcuri şi săli de conferinţă. Conform studiului de evaluare a impactului asupra stării de sănatate în relaţie cu noul centru de colectare a deşeurilor de la Pata Rât, în unele zone poluarea cu metale grele (Cadmiu şi Cupru) depăşeşe limitele legale.
„Adevărul” a solicitat un punct de vedere de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj (APM), care a susţinut: „Concluziile studiului relevă că nu se vor dezvolta efecte adverse asupra stării de sănătate a populaţiei din zona de influenţă a obiectivului”.
APM Cluj a precizat că a impus dezvoltatorului „declaraţia notarială în care acesta menţionează că se obligă să anunţe potenţialii cumpărători şi/sau chiriaşi de eventualul disconfort datorat mirosului din zonele de depozitare deşeuri de la Pata Rât, de zgomotul produs de aeronave, inclusiv a vecinătăţii cu cimitirul din zonă”. Aceste menţiuni nu se găsesc nici pe site-ul Transilvania Smart City, nici în ofertele solicitate pe mail de către clienţi.
Asociatul principal al proiectului, omul de afaceri Ştefan Berciu, a precizat pentru „Adevărul” că totuşi cumpărătorii vor fi informaţi despre aceste inconveniente atunci când vor merge să vadă blocurile. „Clienţii vor veni la faţa locului şi vor constata că nu miroase deloc. Cimitirul de care se vorbeşte este un „cimitir-parc”, unde poţi chiar să mergi la plimbare, şi, în plus, clujenii ştiu că şi cartierul Zorilor este, la fel, aproape de cimitir”. Acesta a mai precizat că Elena Udrea nu este asociată în proiect, ci soţul ei, dar şi alte mari companii şi investitori străini.
Transilvania Smart City se va întinde pe versantul unui deal aflat la circa 150 de metri de groapa de gunoi Pata Rât, pe care autorităţile trebuie să o desfiinţeze și care a fost înlocuită cu un centru de colectare a deşeurilor modern ce nu ar trebui să aibă efecte negative asupra locuinţelor din zonă, conform unui raport comandat de Consiliul Judeţean Cluj. În acest moment, mai sunt deşeuri la vechea groapă de gunoi Pata Rât, care, teoretic, trebuie să fie eliminate din zonă.
Se încarcă comentariile...
