România, noi culmi ale „performanţei“ medicale. Cum am ajuns pe aceeaşi listă scurtă cu Zambia, Tanzania sau Malawi

Un număr de 1.000 de români, diagnosticaţi cu forme grave de turberculoză, sunt trataţi din fonduri ale statului norvegian, care a alocat 10,8 milioane de euro României pentru o perioadă de trei ani. Printre ţările susţinute de Norvegia pentru gestionarea tuberculozei se numără Sudan, Zambia, Tanzania, Malawi, Nepal, dar şi tări din centrul şi estul Europei.

Sistemul medical din România ţine cu greu sub control tuberculoza, o boală care ucide anual pe plan naţional 1.100 de bolnavi. Una dintre cele mai grave probleme este tratarea celui mai grav tip de TBC – cea rezistentă la medicamente. Pentru a asigura medicamentaţia unui singur bolnav, autorităţile statului ar trebui să cheltuie între 3.000 şi 30.000 de euro. România n-a reuşit niciodată să acopere din fonduri proprii tratamentul tuturor acestor pacienţi.

Din 2014, o mare parte dintre bolnavii diagnosticaţi cu acest tip de tuberculoză sunt trataţi din fonduri asigurate de Norvegia, prin partenerul principal, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din Bucureşti, ONG-ul LHL International Tuberculosis Foundation şi mai mulţi parteneri secundari. Fondurile investite prin acest proiect în se ridică la peste 10 milioane de euro, în condiţiile în care proiectul va fi finalizat luna viitoare. 

Lista care nu ne onorează

„Înainte, banii pentru medicamente veneau de la Fondul Global (o instituţie internaţională înfiinţată în 2002 sub forma unui parteneriat între guverne, societatea civilă, mediul privat şi comunităţi locale având ca scop combaterea a trei dintre cele mai periculoase maladii: HIV, Tuberculoza şi malaria-nr). Faptul că avem nevoie de ajutor pentru a acoperi aceste cheltuieli, înseamnă fie că ţara este săracă, fie că nu-şi gestionează fondurile cum ar trebui. Eu auzeam că sunt foarte mulţi bani în sistemul de Sănătate, dar ce să zic - noi suntem talpa ţării, nu avem capacitate de decizie“, a explicat pentru „Adevărul“, Monica Pop, şef de secţie la Institutul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello“ din Cluj, a doua instituţie, după Institutul „Marius Nasta“ din Bucureşti unde se diagnostichează tuberculoza rezistentă.

În afară de România, Guvernul Norvegian în parteneriat cu LHL International şi cu alţi parteneri mai susţine financiar ţări deosebit de sărace precum- Sudan, Zambia, Tanzania, Malawi şi Nepal, plus Arkhangelsk, una dintre cele mai dezavantajate regiuni din Rusia. În parteneriat cu alte fundaţii, Guvernul Norvegian susţine, în acest sens, şi alte ţări din Europa centrală şi de Est.

Managerul proiectului finanţat din prin Mecanismul Financiar Norvegian, Mihaela Ştefan, a declarat pentru „Adevărul” că după finalizarea proiectului norvegian, banii pentru tratamentul pacienţilor cu acest tip de tuberculoză vor fi asiguraţi de Statul Român şi de Fondul Global.

România, Sudan, Zambia, Rusia, Tanzania, Malawi, Nepal sunt asistate de Guvernul Norvegian în gestionarea tuberculozei. FOTO: siteul Fundaţiei LHL International

Pe o listă cu câteva dintre cele mai sărace ţări din lume

Fundaţia a LHL International, principalul partener al Guvernului Norvegian în proiectele privind tuberculoza, descrie pe scurt problemele pe care le au ţările asistate cu fonduri norvegiene pentru a trata această boală:
 

Sudan - „este o ţară federală cu 18 state, în care sărăcia, stigmatul şi distanţele foarte mari între localităţi provoacă mari dificultăţi în gestionarea programului de prevenţie şi tratament al tuberculozei. În ultimii 25 de ani, ţara a fost afectată de un război civil mai mult sau mai puţin continuu.”
 

Zambia – ”În fiecare an, peste 40.000 de oameni din Zambia se îmbolnăvesc de tuberculoză; peste 60% dintre aceştia au şi HIV”
 

Tanzania – „este o ţară săracă afectată sever de tuberculoză şi HIV”.
 

Malawi – „Peste jumătate din populaţia din Malawi trăieşte în sărăcie, iar ţara este clasată pe locul 25 în topul celor mai sărace ţări din lume. Mai bine de jumătate dintre pacienţii afectaţi de tuberculoză au, de asemenea, şi HIV”.
 

Nepal – „este una dintre cele mai sărace ţări din lume, şi în fiecare an, mai mult de 35.000 de locuitori sunt
diagnosticaţi cu tuberculoză. Terenul muntos greu accesibil, distanţele mari între localităţi şi infrastructura deficitară sunt o provocare. În plus, ţara este încă afectată de războiul civil care s-a purtat aici şi de migraţia considerabilă a forţei de muncă, atât din ţară cât şi din sate spre oraşe din Nepal”.
 

Arkhangelsk – ”una dintre cele mai sărace regiuni din Rusia. Un obiectiv important pentru munca în Arhanghelsk este de a ţine sub control răspândirea tuberculozei şi de a stabili o cooperare între serviciul de sănătate în sectorul civil şi serviciul de sănătate din închisori”.

Dacă schema de tratament nu este administrată corect şi complet, vindecarea pacientilor NU este posibilă. Bolnavii sunt practic condamnaţi la moarte, iar pentru populaţie ei reprezintă un focar de infecţie. Romania a înregistrat în ultimii anii una dintre cele mai mici rate de vindecare a pacientilor cu TB-MDR (tuberculoză rezistentă la tratament) din lume, respectiv 20% (procent egal cu rata de vindecare spontana, adica fara tratament). În România, rezervorul de pacienti infecţiosi este, aşadar, în continuă creştere.

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” în raportul despre tuberculoză din 2016

Furnizăm 20% din cazurile de tuberculoză din UE  

România „este ţara din UE cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei, cu aproximativ 20.000 de cazuri noi pe an. Principala provocare este monitorizarea inadecvată a bolnavilor de tuberculoză şi rezultatele slabe de tratament pentru tuberculoza rezistentă. În fiecare an, apar în jur de 800 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă, dar numai aproximativ 60 % dintre acestea sunt diagnosticate”, se arată pe siteul fundaţiei LHL International.
 

De asemenea, în Romania, anual 1.100 de persoane mor de tuberculoză şi alte 16.000 sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populaţiei tinere şi active, se arată pe siteului Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti dedicat proiectului. 20% dintre cazurile de tuberculoză din UE provin din România, deşi, populaţia ţării reprezintă 4% din populaţia comunitară. Managerul proiectului finanţat din prin Mecanismul Financiar Norvegian, Mihaela Ştefan, a declarat pentru „Adevărul” că cifrele pe siteurile amintite nu sunt actualizate. 

Tuberculoza, boala sărăciei  

Conform profesorului dr. Monica Pop, şef de secţie la Institutul de Pneumoftiziologie din Cluj, 97% din populaţia României este purtătoare de bacili de tuberculoză aflaţi în stare inactivă. „Organismul uman poate să menţină bacilii dormanţi. În momentul în care rezistenţa organismului uman scade, adică persoana duce o viaţă dezordonată, nu are mâncare suficientă, nu se odihneşte, n-are locuinţă corespunzătoare, mai şi bea şi fumează pe deasupra, rezistenţa organismului scade şi bacilii aceia, intră în faza activă şi apar primele semne de boală. De aceea se şi spune că tuberculoza este boala sărăciei, pur şi simplu oamenii aceştia nu au ce să mânânce”, a explicat Pop. O mică parte dintre pacienţii cu tuberculoză se îmbolnăvesc din cauza că au ale boli care scad imunitatea, cum ar fi de exemplu, diabetul zaharat sau cancerul.
 

„Incidenţa ce mai mare a tuberculozei este în judeţele din sudul ţării şi din Moldova. Tuberculoza este considerată o boală a sărăciei. Sunt judeţe întregi cu şomeri care nu au ce să mănânce, acesta este adevărul adevărat”, Monica Pop, şef de secţie la Institutul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” din Cluj  

„Pentru a vindeca un caz nou de tuberculoză trebuie urmat strict un tratament de 6 luni, tratament care costă 100 de euro de persoană. O parte dintre aceşti pacienţi ajung să facă tuberculoză rezistentă, deoarece nu-şi fac tratamentele corect şi complet motiv pentru care, în timp, bacilul îşi câştigă rezistenţă la medicamente. Pentru aceşti pacienţi, tratamentul costă circa 10.000 euro (sumele variază între 3.000 şi 30.000 de euro conform responsabililor proiectului derulat cu fonduri norvegiene-nr). Timp de 6 luni se face tratament în spital, sunt două locuri în România unde se face, apoi încă 2 ani, 2 ani şi jumătate trebuie urmat tratamentul acasă”, a explicat medicul.

Dacă în cazul pacienţilor cu tuberculoză, tratamentul este asigurat de Statul Român, pentru cea mai mare parte a celor cu tuberculoză rezistentă, care reprezintă circa 5-10% din totalul pacienţilor, tratamentul este acoperit din fonduri norvegiene în cadrul proiectului amintit. Mai exact, 1.000 de persoane beneficiază de tratament cu bani norvegieni. 

Din 2005 încoace, o parte a pacienţilor cu tuberculoză rezistentă a fost tratată cu bani din surse externe, fie de la Fondul Global, fie prin alte proiecte internaţionale, precum cel derulat de Institutul „Marius Nasta”. Subfinanţarea cronică a sistemului de Sănătate face ca România să continue să fie un stat asistat în ceea ce priveşte controlul tuberculozei. 

Proiect de 10,8 milioane de euro 

Proiectul “Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România prin creşterea controlului tuberculozei“ face parte din Programul RO 19 gestionat de către Ministerul Sănătăţii, promoter fiind Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti. Bugetul se ridică la 10,8 milioane de euro.  Proiectul a demarat în august 2014 şi se va încheia în luna aprilie a acestui an.

Principalele rezultate aşteptate ale proiectului sunt: 10.000 de pacienţi vor beneficia de testare rapidă pentru tuberculoza rezistentă la medicamente, 1.000 de pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză multirezistentă vor beneficia de un tratament curs complet, 10.000 de persoane care aparţin populaţiilor rurale sărace, inclusiv a persoanelor de etnie romă, vor beneficia de îmbunătăţirea cunoştinţelor în ceea ce priveşte transmisia TBC, prevenirea, simptomele, accesul la informaţiile primare de îngrijire a sănătăţii, şi 600 de cadre medicale din reţeaua naţionala vor beneficia de cursuri de formare specifice.

România are cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeana (de cinci ori peste media UE), furnizând circa 20% din cazurile de TBC raportate în UE, în condiţiile în care doar 4% din populaţia Uniunii Europene provine din ţara noastră.  

Citeşte şi

Top 10 motive pentru care se moare în lume. Care este singura cauză din listă ce nu are legătură cu probleme de sănătate

Sindromul metabolic, „bomba cu ceas“ care afecteză 25 la sută din populaţia lumii. De ce nu este diagnosticat în România

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege