Poveste din trecut: mineritul în Munţii Rodnei. Expoziţie la Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu obiecte şi fotografii de arhivă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mina Rodna  FOTO: bistriteanul.ro
Mina Rodna  FOTO: bistriteanul.ro

Expoziţia la care cei de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj îi aşteaptă pe împătimiţi este dedicată mineritului din Munţii Rodnei. Vernisajul manifestării a fost programat pentru ziua de miercuri, 21 septembrie, la ora 13.00.

Expoziţia prezintă faţete ale mineritului prezentate în fotografii de arhivă şi obiecte precum: - ciocane de miner, baroase, târnăcoape, burghie de perforat manual, dălţi, picoane, şpaclu, toporaş pentru topografi, secure pentru lucrări miniere, sapă, o lampă electrică sau un aparat de salvare a minerilor cu trusă de oxigen. Expoziţia este completată cu imagini ce înfăţişează construcţii şi instalaţii de exploatare, spălare şi prelucrare a minereurilor complexe din secolele al XIX şi XX-lea.

Manifestarea este realizată în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, care-l găzduieşte, şi Muzeul Mineritului Rodna.

Expoziţia este deschisă în perioada 21 septembrie - 9 octombrie, de miercuri până duminică, între orele 10-18, la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, strada Memorandumului nr. 21, Cluj-Napoca.

Scurt istoric al mineritul din Rodna, din datele oferite de Muzeul Etnografic:   

  • Lipsa unor cercetări arheologice sistematice în zonă prejudiciază documentaţia referitoare la exploatările de metale neferoase încă din antichitate. Zăcămintele feroase descoperite la începutul secolului al XIII-lea în această zonă au determinat de-a lungul timpului creşteri demografice şi au făcut din localitatea Rodna o aşezare foarte importantă. Exploatările miniere au avut o influenţă deosebită atât asupra dezvoltării urbane a localităţii cât şi a întregului bazin superior a Someşului Mare.
  • În 1224 Rodna devine district condus de comite regal, păstrând titlul „de Rodna”, cu administraţie proprie, juraţi, notari cu târg, monedă şi emblemă proprie. Dreptul de a avea monedă proprie a fost acordat de Andrei al II-lea în 1227, când a acordat privilegii orăşeneşti centrelor miniere.
  • În 1308, minele de la Rodna au devenit proprietatea regală a regelui Carol Robert de Anjou. În 1327-1338 Carol Robert, regele Ungariei, desfiinţează monetăria de la Rodna iar minele devin nerentabile şi încep a se închide
  • Localitatea este atestată documentar în anul 1235 în cronicile ruseşti. Din însemnări reiese din că la Rodna era mină, atelier de prelucrare a metalelor şi topitorii. Metalele şi bijuteriile făcute aici erau apreciate la curtea regelui Ungariei, Bela al IV-lea.
  • Un eveniment istoric nefast care a marcat istoria localităţii a fost Marea Invazie Tătară (sau mongolă) din 1241, care a pustiit localitatea şi s-a soldat cu peste 4000 de morţi. În urma deselor incursiuni barbare (invaziile mongole din 1241, 1285 şi 1717), a cataclismelor naturale  precum Viitura de pe Dealul Cişa, şi a unor  exploatări abuzive în beneficiul reginelor Ungariei,  în secolele XII-XIV, exploatările miniere au stagnat contribuind astfel la decăderea localităţii.
  • La  începutul veacului al XV-lea domnitorii moldoveni (Petru Rareş şi fiul lui, Ilieş) au exploatat aici aurul şi argintul. În sec. al XVII-lea saşii bistriţeni investesc în minele de la Rodna, pe care le exploatează alături de administraţia maghiară. In sec. al XVIII-lea sunt menţionate existenţa unor topitorii care prelucrează minereurile extrase (plumb, aur şi argint).
  • În perioada militarizării ţinutului (Regimentul II de graniţă românesc Năsăud, 1762-1783) se exploata aurul în galerii şi, mai puţin, prin spălarea nisipurilor aluvionare.
  • Secolul XX a reprezentat o perioadă de maximă exploatare a minereurilor complexe prin mecanizarea procesului tehnologic, prin deschiderea, pe lângă vechea mină de la Valea Vinului, a minei de la Valea Blaznei (1973), a minei Făget – Valea Mare (1981), a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Rodna - Flotaţia (1973), a unui iaz de decantare la Anieş şi a Uzinei de Preparare a Minereurilor Complexe din Făget (1981). La minele rodnene s-a născut, în premieră pe ţară, metoda de extracţie cu front lung pe înclinare, susţinut de stâlpi hidraulici şi pilieri naturali.
  • Deşi închise, minele din Munţii Rodnei ascund încă cantităţi impresionante de minereuri complexe (plumb, zinc, aur, argint şi cupru) care ar putea fi exploatate încă zeci de ani, conform unor studii geologice.

Mai puteţi citi:

Viaţa în cel mai scump oraş din Maramureş. Omul cosmopolit a schimbat viaţa la oraş. Moartea mineritului a răsturnat clasele sociale
 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite