Oamenii care ne aduc de la pădure ghioceii în oraş

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cea mai experimentată culegătoare de ghiocei vinde în Piaţa Mihai Viteazu Foto: Mihai Bacalu
Cea mai experimentată culegătoare de ghiocei vinde în Piaţa Mihai Viteazu Foto: Mihai Bacalu

Adevărul de Seară a reconstituit traseul vestitorilor primăverii, pe care unii târgoveţi îi culeg în fiecare an, de aproape şase decenii, de sub tufele din pădurile din judeţ, până la mărţişoarele de pe pieptul fetelor.

Chiar dacă vin din zone diferite ale judeţului, toate culegătoarele de ghiocei au cam acelaşi mod de abordare. Culeg plantele dimineaţa, noaptea le leagă cu aţă şi iederă. Uneori pun crenguţe de brad. A doua zi le vând la piaţă. După-amiază reîncep periplul prin pădure, după marfă proaspătă.


Curăţaţi de zăpadă cu grebla


Veteranul culegătorilor are cel mai bun loc din oraş, în piaţa Mihai Viteazul. Dalia Nergheş, în vârstă de 70 de ani, vinde ghiocei de aproape şase decenii. Ştie toate pădurile din judeţ. „Mi-au arătat cum se culeg părinţii, de la 15 ani“, îşi aminteşte bătrânica. Locuiau în vechiul Mănăştur.
Pe vremea aceea mergeau totate fetele din cartier. Se împrăştiau prin tot judeţul, cu trenul, la Ciucea sau Iclod. Mergeau în grup. „Nu erau ierni uşoare ca acum. Duceam grebla, pentru a da jos zăpada“. Pentru că bobocii erau mai mici, trebuiau scoşi cu cuţitul, cu tot cu rădăcină, pentru a fi răsădiţi. „Îşi dădeau drumul acasă şi se deschideau“.


Nu-i puteau culege decât cu firul. Şi mănuşile nu puteau fi utilizate, chiar dacă era ger. Tot aşa era preţul şi în urmă cu câteva zeci de ani, tot cu un leu. „Doar că atunci banii erau mai puternici. Azi cu un bucheţel faci de o cafea mică“. Abia dacă leagă 100 de bucheţele într-o zi.


Ghiocei cu rădăcină


Cristina Orăşan vine de la Feiurdeni. Şi ea culege ghiocei de mic copil. Când e zăpadă, scoate florile cu sapa. O mai aduce o maşină cu muncitori. Când nu vin, o ia pe jos, aproape 10 km. Terezia Ciuciu vine din Mera. Ghioceii şi-i culege de la Iclod. „Sunt flori acolo pentru toată ţara“, crede Terezia. E singura care scoate ghioceii cu rădăcină. „Ne-au cerut câteva doamne, să-şi planteze la vilă“.


După ce se termină sezonul, trece la urzici şi hrean. Sunt gospodării din Maramureş unde cumpără toată recolta de hrean, pe care o vinde apoi în piaţă. „Ghioceii trebuie apoi curăţaţi, aleşi, sortaţi, puşi cap la cap. Ne urâm cât stăm aplecaţi. Mai dăm şi cu capul în tufe şi crengi“. Pe ploaie, zăpadă, sărăcia te-ndeamnă pe orice vreme.


Fiecare pădure cu soiurile ei


Maria Olosutean are la vârsta de 57 de ani o vastă experienţă în flori de câmp şi de pădure. Ştie toate pădurile şi florile sălbatice din judeţ. Culege toporaşi din pădurea Baciu. Ghiocei sunt şi la Sf. Ion. La Nima, lângă Dej sunt brânduşele. Săptămâna viitoare merge acolo. Tinerii care vând ghiocei nu sunt din zonă. Îi recunoşti uşor, după aspectul feţei, mai arămiu. Vin tocmai de la Babadag. „La noi nu mai are cine să-i culeagă, de asta vin ei cu geamantanele de ghiocei. Da tot ai noştri sunt mai frumoşi şi ţin mai mult“, mai spune Olosutean.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite