Maramureşul din capitala Europei: românii care au cucerit Bruxellesul cu mâncarea tradiţională
0
După 10 ani în care s-a mutat din cartier în cartier pentru a obţine dreptul de reşedinţă în Belgia, familia Ciceu din Maramureş a cumpărat o fermă părăsită aflată la 45 de kilometri de Bruxelles. Acum au o reţea de restaurante cu specific românesc frecventată de funcţionari europeni, ambasadori, oficiali ai NATO.
Succesul care vine peste noapte are în spate cel puţin 10 ani de muncă grea. Vorba aceasta de duh americană se potriveşte de minune poveştii familiei Ciceu din Maramureş. Românii care s-au stabilit în Belgia după o excursie prin Europa, „pentru că acolo s-au terminat banii“, aşa cum poveşteşte Ciprian Ciceu (37 de ani), au ajuns să deţină o reţea de restaurante cu specific românesc în regiunea Bruxelles.
„Toate cele trei localuri s-au numit Mara, de la Maramureş. În 2002, când l-am inaugurat pe primul, nu ştiam să existe vreun restaurant cu specific românesc în Belgia, românii aveau pizzerii, cafenele şi diferite localuri. Cred că le era ruşine, deoarece după Revoluţie imaginea României nu era tocmai bună în media belgiană şi nici regimul din ţară nu făcea nimic pentru ca aici să se vorbească frumos despre români“, explică Ciprian, care este şi managerul reţelei.
El îşi aminteşte că, în acea perioadă, belgienii asociau România cu Ceauşescu, cerşetori, comunism, ţigani, copii orfani şi sărăcie.
„Nouă nu ne-a fost ruşine să spunem că suntem români, să arătăm diferenţele culturale, să ne revendicăm naţionalitatea. Ştiam că va fi greu, a trebuit să ne zbatem ca să fim respectaţi, dar oricât de greu ne-a fost şi oricât de săraci am fost nu am lăsat loc nimănui să ne ia peste picior pentru că suntem români. Am vrut să arătăm, prin deschiderea restaurantului, că noi, românii, avem o cultură, o bucătărie, o religie, o naţionalitate”,
Ciprian Ciceu, manager al reţelei de restaurante Mara din Bruxelles
Ciprian Ciceu la "Conacul prinţului" din Anderlecht.
„Visul belgian“
George şi Rodica Ciceu aveau 36 de ani când au plecat din Baia Mare în căutarea unui viitor mai bun. El, inginer la fabrica de porţelan celebră odată în România, Faimar, şi ea, muncitoare la o filatură. Băieţii lor, Ciprian şi Florin, aveau 12 respectiv 11 ani. „După Revoluţie şi după anii grei din comunism s-au deschis noi orizonturi pentru români şi fiecare a încercat să-şi caute o viaţă mai bună în funcţie de curajul pe care l-au avut. Noi am decis să plecăm din ţară. Eu şi fratele meu eram nişte copii, pentru noi totul era foarte nou, era ca o aventură de cinematograf“, povesteşte Ciprian. În primii 10 ani ai „visului belgian“, familia Ciceu stătea cu bagajele făcute aproape în permanenţă. „A fost foarte greu, întrucât schimbam adresele şi părinţii schimbau locurile de muncă foarte des, din cauză că nu primeam dreptul de reşedinţă. Am făcut opt cereri de reşedinţă din 1991 până în 2001. Toate au fost respinse, iar după respingere trebuia să schimbăm şi cartierul în care locuiam întrucât după 5 zile venea şi ordinul de expulzare“, povesteşte Ciprian.
Regiunea Capitalei Bruxelles este formată din 19 comune sau cartiere, fiecare având propria primărie. „După şase ani eram foarte descurajaţi, părinţii nu lucrau în domeniile în care erau calificaţi, mama a găsit un post de bucătăreasă, iar tata a avut mai multe slujbe. Eram descurajaţi pentru că nu prea mai vedeam soluţii să obţinem actele în Belgia“, îşi aminteşte maramureşeanul. Toţi banii câştigaţi în Belgia au fost investiţi în diferite afaceri în România, un restaurant, o brutarie, o spălătorie de haine cu autoservire.
Restaurantul Mara din Ath.
„Atunci cu 1.000 de dolari puteai să faci lucruri, acum nu prea faci mare lucru“, explică managerul. Când erau pe punctul de a renunţa la viaţa în Belgia, după 10 ani de cereri de reşedinţă respinse, în 2001, în poşta familiei Ciceu a venit o scrisoare de la Primăria comunei Jette, din Regiunea Bruxelles: „Ne ruga să ne prezentăm la Primărie cu 4 poze. Aşa am obţinut prima carte de reşedinţă, valabilă pe o perioadă de 5 ani“, relatează Ciprian.
Între timp, cei doi băieţi au terminat studiile liceale în Bruxelles şi, după obţinerea reşedinţei, au mers la Universitatea EFPME-INFAC: Florin a studiat comerţul internaţional, iar Ciprian gestiunea intreprinderii. „Nu a fost greu la şcoală. Am învăţat repede limba. Admiterea la facultate nu se face prin examen. Când ai terminat liceul, vin profesori, prezintă diferite facultăţi şi, în funcţie de ceea ce crezi tu că te interesează, te orientezi. Contează liceul la care ai terminat, iar noi am terminat unul dintre cele mai bune - colegiul Saint-Pierre din Jette“, relatează Ciprian.
Primul restaurant
După obţinerea reşedinţei, familia Ciceu a lichidat investiţiile din România şi a decis să-şi deschidă o afacere în Belgia. După 10 ani de mutat din chirie în chirie, maramureşenii au vrut să-şi cumpere o casă: au găsit-o în Ath, localitate aflat la circa 45 de kilometri de Bruxelles, în zona francofonă. „Era o fermă veche pe care am restaurat-o ani la rând, şi acum facem amenajări la ea. Aceasta a devenit noua noastră casă“, spune băimăreanul.
Primul restaurant Mara a fost deschis în această fostă fermă pe 18 mai 2002. „Primii 7 ani am tras din greu, deoarece comunitatea românească din Belgia s-a axat pe capitală, iar noi eram la 45 de kilometri de Bruxelles, nu eram tocmai la uşa casei. Venea lume în weekend sau la evenimente, dar cu o clientelă ocazională nu poţi să ţii o afacere. Norocul nostru a fost că nu trebuia să plătim chirie. Mama mea lucra în bucătărie, iar tatăl meu s-a angajat inginer la o bancă, iar de restaurant se ocupa în timpul liber“, arată Ciprian.
Restaurantul Mara din Ath.
Clientela din timpul săptămânii era formată mai ales din belgieni, atraşi prin anunţurile din presa locală. Mangerul cunoaşte multe restaurante cu specific românesc din Bruxelles care au dat faliment peste un an-doi de funcţionare, din cauza chiriilor foarte mari. „După 7 ani, comunitatea românească din Bruxelles a început să crească şi încetul cu încetul Mara a devenit o destinaţie cunoscută pentru românii de aici“, spune maramureşeanul. Printre clienţi se află şi funcţionarii de la instituţiile europene, de la ambasade şi de la NATO, care organizează des aici diferite evenimente.
Îşi fac pensiuni în România
În 2013, familia Ciceu a deschis „Mara Louise“, pe luxosul bulevard Louise, un fel de Champs-Élysées al Bruxellesului, un restaurant care noaptea se transforma în club, unde concertau în fiecare săptămână trupe cunoscute din România. În iulie 2015, s-a deschis şi braseria „Mara Crown“, pe Bulevardul Général Jacques din Bruxelles. În 2016, familia a vândut afacerea de pe Bulevardul Louise şi a cumpărat o superbă vilă în cartierul Anderlecht, unde a amenajat un restaurant şi un hotel – „Conacul prinţului“.
Deşi şi-a petrecut jumătate din viaţă în Belgia, Ciprian Ciceu a fost atras întotdeauna de România. A avut mai multe afaceri în Baia Mare şi Cluj cu haine, cluburi, baruri, o fabricuţă de case pasive, care au fost vândute sau închise între timp. Acum, familia a cumpărat 3 pensiuni agroturistice în zona Maramureşului care vor fi deschise în curând. Secretul reuşitei lor: „Multă muncă şi perseverenţă – mama şi acuma stă la bucătărie la restaurant. Trebuie să fii acolo cel puţin câteva ore pe zi pentru fiecare afacere. Altfel nu se poate“, spune Ciprian.
Reţeaua “Mara” în cifre
Reţeaua de restaurante a familiei Ciceu are o cifră de afaceri de 1,45 de milioane de euro pe an. Sunt angajate 34 de pesoane în marea lor majoritate români. În restaurantul Mara din Ath, familia a investit 950.000 de euro, în restaurant-clubul Mara Louise - 250.000 euro (afacere care a fost vândută), în braseria Mara Crown - 185.000 de euro, iar în achiziţionarea şi renovarea clădirii “Manoir du Prince” (Conacul Prinţului-nr) - 3,5 milioane de euro.
Citeşte şi
Minţile sclipitoare ale României care schimbă economia lumii. De ce nu s-ar întoarce în ţară
Se încarcă comentariile...
