IT-ul din România în paradigma industriei textile: „Facem şi conceptul şi producţia «costumelor» Armani. Nu facem bine vânzarea şi acolo sunt banii”
0Techsylvania 2018 a adus la Cluj specialişti de top din industria IT din toată lumea şi a pus la bătaie premii importante pentru startup-uri care aşteaptă să cucerească pieţele internaţionale. „Adevărul” a vorbit cu Voicu Oprean, CEO-ul companiei care a asigurat premiu cel mare al Techsylvania, despre cele mai interesante noutăţi, dar şi despre tendinţele IT-ului din lume şi din România.
Techsylvania 2018, unul dintre cele mai influente evenimente de tehnologie din Estul Europei, care a avut loc la finalul săptămânii trecute la Cluj, a însemnat 45 de speakeri de top din 15 ţări, printre care reprezentanţi din conducerea unor companii precum eBay (Japjit Tulsi, Vice President Engineering), Bitdefender (Florin Talpeş, fondatorul şi CEO-ul), Waze (Di-Ann Eisnor, Director of Growth), The New York Times (Katherine Manderfield, director of content strategy).
Unul dintre cele mai importante obiective ale Techsylvania a fost acela de a face legătura între tineri IT-işti inventivi şi potenţialii investitori, astfel că 15 startup-uri din cele peste 285 înscrise iniţial la competiţie au fost alese pentru a-şi prezenta compania în faţa investitorilor şi doar şase dintre ele au ajuns în finală. Investitori care administrează fonduri venture capital de peste 3 de miliarde de dolari au fost prezenţi la Techsylvania.
„Adevărul” a vorbit cu Voicu Oprean, CEO-ul companiei clujene Arobs - care a oferit premiul cel mare, o excursie de nouă zile în Silicon Valley, unde vor avea loc întâlniri cu potenţiali investitori – despre cele mai interesante startup-uri şi despre tendinţele industriei IT din lume şi din România.
În ceea ce priveşte tendinţele industriei, cuvintele cheie sunt „inteligenţă artificială”, „cloud privat sau public” şi „zona de conducere autonomă.”
Oprean susţine că ar investi în câteva dintre startup-urile care au participat la competiţie. Unul dintre acestea este „Troop Travel” – câştigătorul premiului cel mare - o soluţie de evenimente corporate ce foloseşte big data pentru optimizarea costurilor, luând în considerare elemente precum costurile cazării, bilete de avion, închiriere săli de conferinţe etc.
În ceea ce priveşte IT-ul românesc, Oprean susţine că s-a dezvoltat foarte mult datorită costurilor relativ mici cu resursa umană, dar acum există alte elemente mai importante precum: calitatea muncii, gândirea „out of the box”, creativitatea, înţelegerea unor sisteme complexe. El nu se plânge de creşterea salariilor IT-iştilor, explicând că este un mecanism de cerere şi ofertă.
Dacă anii trecuţi, programatorii români lucrau diferite bucăţi de aplicaţii care erau asamblate şi transformate în produse în alte ţări, lucrurile s-au schimbat. Comparând cu industria lohn-ului (costumele Armani care se fac în România), Oprean susţine că IT-ul din România „face şi conceptul şi designul şi execută, dar cei mai mulţi bani îi fac cei care vând produsul.”
Inteligenţă artificială şi maşini care se conduc singure
Care sunt tendinţele în industria tehnologiei, aşa cum le-aţi văzut la Techsylvania?
Tendinţele sunt cam aceleaşi pe care le ştiam până acum: zona de platforme digitale, zona de creare a unor ecosisteme în jurul unor soluţii. Dacă ar fi să folosesc „buzz words” ar fi: inteligenţă artificială, cloud privat sau public cu tot ce urmează, şi zona de conducere autonomă.
Am avut, de exemplu, un panel pe smart city cu invitaţi de la IBM, BMW, Waze şi nişte fonduri de investiţii, în care am aflat cum au redus aceste companii costurile pentru municipalităţi oferind nişte servicii, pentru că municipalităţile n-au bani nicăieri, în nicio ţară.
Aţi identificat şi idei care se pot folosi în România, în Cluj?
Cred că optimizarea traficului este cel mai important aspect care ne doare pe toţi. Comunitatea clujeană are idei foarte interesante legate de optimizarea traficului, avem proiecte, de exemplu „ride sharing” - care poate aduce o decongestionare a traficului. Firmele de IT sau de servicii pot contribui la reducerea problemei traficului încercând să aducă la serviciu mai mulţi oameni din aceeaşi firmă într-o singură maşină.
Aţi găsit start-up-uri interesante în care aţi investi?
Aş face o separare între companie şi Voicu Oprean. Compania are o anumită direcţie pe care vreau s-o păstrez - travel, automotive sau clinical trials. Aici dezvoltăm şi preluăm idei, cum este aplicaţia care îţi spune unde găseşti locuri de parcare în oraş.
Legat de mine, am văzut câteva idei extraordinare care ţin de zona de travel. Unul dintre startup-uri care a fost şi câştigătorul concursului Techsylvania, o firmă cu filiale în Africa de Sud şi în Spania, se numeşte „Troop travel” şi face nişte rankinguri pentru întâlnirile corporate la nivel global. Dacă am o echipă în Cluj şi una în Bucureşti şi trebuie să le aduc într-un anume loc la o şedinţă, aplicaţia îmi găseşte cea mai eficientă locaţie în urma unor criterii precum costul transportului şi cazarea.
Firma nu ar investi într-un asemenea produs, dar Voicu Oprean ar investi.
Aplicaţii interesante: despre bani şi viaţă sănătoasă
Ce alte startup-uri v-au atras atenţia?
Alt proiect extraordinar este „Monday lifestyle”, un proiect de nutriţie, un business de familie, CEO-ul fiind fostul CEO al reţelei World Class din România. Conceptul este ca în jurul unui personal trainer tu să incluzi zona de nutriţie, de antrenamente şi să ai o anumită monitorizare continuă. Are aproape 10.000 de descărcări în România. Îmi place ideea foarte mult pentru că creează o legătură online între trainer şi diferite persoane.
De asemenea, mi-a plăcut platforma medicală - www.medijobs.ro, un portal de recrutare a personalului medical de toate specializările, este interesantă, dar e greu de scalat în afara ţării.
De asemenea, interesantă este -www.vingineers.com – platformă şi aplicaţie mobilă pentru vinificaţie - care presupune preluarea prin nişte senzori a mai multor parametrii, prin folosirea unor drone.
Aplicaţiile din România care mi-au plăcut sunt cea de fitness şi cea medicală.
Problema salariilor în IT: „e cerere şi ofertă”
Cum a evoluat piaţa românească de salarii în IT? Sunt companii care se plâng că salariile cresc prea repede.
Eu cred că în acest caz vorbim despre cerere şi ofertă ca în orice alt domeniu. Dacă suntem într-o societate capitalistă, bazată pe cerere şi ofertă, cred că lucrurile trebuie să se întâmple în ritmul în care se întâmplă şi firmele pot reacţiona doar la această cerere şi ofertă. Nu cred că salariile sunt prea mari sau prea mici, ar fi absurd să zic că salariile sunt prea mari, probabil se compensează altundeva. Cert este că tot acest ecosistem funcţionează şi merge într-o zonă în care există influenţe, de exemplu, în zona de chirii care au crescut la Cluj, de asemenea, consumul a crescut, numărul de restaurante creşte, festivalurile se dezvoltă, drumurile sunt mai aglomerate pentru că sunt mai multe maşini.
Discutăm despre o industrie care are nevoie mai mult decât de orice altceva de un mediu creativ şi de, probabil, nişte stimuli care sunt mult mai mari decât cei financiari.
Unii analişti susţin că în contextul creşterii accelerate a salariilor în România, marile companii care lucrează cu firme de la noi se vor reorienta spre ţări din Est, unde costurile ar fi mai mici. Ce părere aveţi?
Fiind o piaţă concurenţială cred că lucrurile se reglează. Pot să vă dau un exemplu: o firmă ungurească foarte renumită s-a mutat complet, cu angajaţi cu tot, la un moment-dat, din Ungaria în Portugalia şi apoi din Portugalia s-a mutat în Irlanda. Sau firme din Ucraina s-au mutat în Belarus când a început conflictul. Există o flexibilitate şi o libertate foarte mari ale oamenilor.
Totuşi, multe companii din Vest au ales România datorită costurilor scăzute. S-a schimbat ceva?
Eu cred că s-a mers foarte mult pe zona de preţ, preţ, preţ, dar cred că şi clienţii încep să aprecieze calitatea muncii, faptul că se gândeşte „out of the box”, sunt foarte multe componente care ajută, creativitatea, înţelegerea unor sisteme complexe datorită gândirii tehnice. Sunt nişte componente care ajută în mediul acesta.
Ce nu facem bine e vânzarea de „costume”
Mai este valabilă analogia cu industria textilă unde se lucrează în sistem lohn?
Acuma facem „costumul” de la Armani, dar facem şi un pic din designul lui, dacă ar fi să compar. Eventual îi mai punem şi batista care să se asorteze cu ceva ca să-i dea o altă componentă.
Pe când vom face întregul „costum”?
Eu cred că facem tot „costumul”, problema este că banii nu rămân la noi.
Dar designul şi conceptul?
Facem şi design de „costum” şi concept de „costum” la fel de bine. Ideea este că pentru foarte multe firme valoarea se capitalizează în afară. Asta se vede doar în zona de produs.
IT-ul din România face, rămânând la comparaţia cu lohnul, şi design şi producţie de „costume”, poate ce nu facem bine e vânzarea de „costume”. Aici avem carenţe pentru că nu avem piaţă de desfacere. Noi la Arobs, de exemplu, avem piaţa internă şi externă, dar din păcate vindem în serie mică, adică ne-am dori să vindem volum mai mare.
Ce lipseşte IT-ului românesc pentru a vinde produse finite?
Accesul la piaţă e foarte important şi mă gândesc la piaţa globală când spun asta. Noi avem o soluţie pe care o implementăm în Indonezia de exemplu.
Poate că există şi un pic de frică de a intra pe alte pieţe. Trebuie asumate riscuri, deoarece progresul se întâmplă când ieşi din zona de confort, asta e foarte clar.
Dacă vorbim despre condiţiile oferite de Statul Român pentru industrie, ce credeţi că trebuie făcut?
Noi ce vrem este să fim lăsaţi în pace ca să putem crea şi să facem lucrurile cum le ştim noi că se întâmplă, fără atâtea reguli, regulamente, comisii. Asta e important pentru o piaţă locală sănătoasă bazată pe cerere şi ofertă. Fără stimulente fiscale doar pentru unii şi pentru alţii mai puţin.
Care sunt tendinţele de pe piaţa IT din Cluj?
Se concentrează pe piaţa externă, cred că va veni la un moment dat şi schimbarea de paradigmă şi vom începe să producem costumele, să facem şi designul şi să le şi vindem. Se creează relaţii, conexiuni, se acumulează cunoştinţe despre diferite pieţe. Aceste lucruri iau timp dar se întâmplă.
Capitala IT-ului din România: oraşul în care 1 din 11 angajaţi lucrează în domeniu
Se încarcă comentariile...
