INTERVIU Prognoză 2021: Economia României depinde de Berlin şi Bruxelles
0
Specialist în prognoză macroeconomică, Laurian Lungu crede că 2021 poate fi anul revirimentului economic, însă totul va depinde de anumiţi factori. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Lungu a explicat de ce va depinde revenirea economică, dar şi de unde ar putea veni pericolul unei crize.
Ce ne aşteaptă în 2021 pe plan economic? Cum şi-ar putea reveni România şi cum îşi vor reveni celelalte ţări membre UE după dezastrul din 2020? Cum ne influenţează Brexitul şi numirea lui Biden şi care sunt perspectivele anului 2021, pe plan economic?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a încercat să ofere un răspuns Laurian Lungu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în prognoză macroeconomică, modelarea de politici şi pieţe financiare. Lungu a fost profesor şi cercetător timp de 10 ani în instituţii academice de top din Marea Britanie, la Universitatea Cardiff şi Universitatea Liverpool şi a mai lucrat în consultanţă şi pieţe de capital. Totodată, el este fondatorul Consilium Policy Advisors Group, unicul think tank din România care leagă economia reală cu formularea de politici publice şi cercetarea academică.
Adevărul: Anul 2020 a stat sub semnul crizei cauzate de pandemie. La ce ar trebui să ne aşteptăm de la 2021, în cazul României?
Laurian Lungu: Depindem destul de mult, cel puţin la exporturi, şi în special cele din industrie depind de performanţa economiei Germaniei, dar şi de cele ale economiei Franţei, chiar Italiei şi aşa mai departe. În 2020, cea mai mare lovitură primit-o sectorul de servicii.
Practic, industria era deja pe un trend descendent din 2018. Ceea ce am văzut acum sau ce o să observăm de acum încolo este că industria a ajuns la un punct faţă de care mai jos de atât este greu să se ducă. De aceea, perspectivele sunt relativ bune pentru că în trimestrele următoare industria este preconizat să îşi revină, iar asta ne va ajuta pe noi ca economie.
Pentru că practic de aici vine o mare parte din valoarea adăugată pe care o avem în relaţia cu Germania. Desigur, sunt şi alte elemente. Dacă economia Germaniei nu merge bine, atunci indirect ne afectează şi pe noi. Sigur, mai sunt aspecte legate de trimestrul 1, trimestrul 2 acum care practic sunt influenţate în speţă de deciziile luate la nivel politic pentru stoparea pandemiei. Aceasta este preocuparea principala şi în Germania la ora actuală.
Premierul Florin Cîţu vorbea de curând despre o revenire rapidă a economiei, în V. Îi împărtăşiţi optimismul?
Nu am susţinut niciodată aceste reveniri în formă de litere V, W, L şi aşa mai departe. Pentru că depinde foarte mult din ce perspectivă o priveşti. Sigur, poate să fie în V şi tu priveşti o perspectivă de 5-6 ani sau 7 ani. Cert este că pe termen foarte scurt nu pare a fi chiar în V.
Şi totuşi, sunteţi mai degrabă optimist.
Important este că economia îşi revine. Deja am văzut semnale încurajatoare în trimestrele 3 şi 4. Perspectivele pentru trimestrele următoare sunt relativ bune, dacă pandemia este ţinută sub control. Deci o revenire a economiei va avea loc cu siguranţă. Asta, repet, doar dacă pandemia este ţinută sub control. A fost un şoc negativ destul de puternic pe care l-a resimţit toată lumea în 2020 şi să sperăm că el se va estompa în timp şi vom merge înainte.
Şansa României
România ce ar trebui să facă în acest context?
România trebuie să profite în primul rând de fondurile europene. Există un plan dezvoltare pe care România trebuie să îl trimită la Bruxelles. Dată limita este undeva la sfârşitul lui aprilie. În funcţie de acest plan vom putea accesa aceste fonduri.
Mă refer strict la cele Next New Generation. Ar trebui să le putem accesa pentru că mai mult de jumătate sunt efectiv granturi. Practic sunt bani care vin gratuit. Ceilalţi 45% sunt împrumuturi pe termen lung cu rată de dobânda preferenţială.
Vă referiţi la cei 80 de miliarde de euro din fonduri europene?
Da, numai că - şi asta văd că nu se spune - suma reală e undeva la 65-66 de miliarde, pentru că e suma netă. Speranţa este să putem accesa măcar 80-90% din ei. Asta depinde de autorităţi, de cât de bine va fi conceput acest plan, apoi cadrul instituţional care să atragă aceste fonduri.
Având experienţa eşecurilor de până acum, va fi capabil statul român să absoarbă aceşti bani?
Asta depinde de autorităţi, de cât de bine va fi conceput acest plan, apoi cadrul instituţional care să atragă aceste fonduri. Aici există deja o experienţă pe care se poate lucra. Dar cadrul instituţional contează foarte mult şi voinţa politică. Şi nu în ultimul rând şi capacitatea administrativă. Pentru că trebuie să ai oameni care să scrie proiecte foarte bune. Oricum am atras nişte fonduri până acum, deci se poate construi. Depinde tot de voinţă politică. Până la urmă, dacă vrei să faci un lucru trebuie să ai oameni care să facă proiecte bune, aşa cum a făcut Polonia de exemplu.
Ce riscuri pândesc economia
Vorbeaţi mai devreme de riscul ca unele restricţii să fie prelungite şi să afecteze grav economiile. Ce alte riscuri aţi mai identificat?
Riscuri sunt întotdeauna în economie. La ce aş putea să fac acum referire este riscul acestor îndatoriri publice care sunt scăpate de sub control. Ajustarea această fiscală va putea crea probleme în cazul în care economiile nu vor avea creştere relativ susţinută pe următorii ani. Deja nivelul acesta al împrumuturilor raportate le PIB este mare în foarte multe ţări şi există riscul apariţiei inflaţiei.
Şi ne putem gândi apoi la tot felul de implicaţii. Implicaţii asupra sectorului bancar, asupra bilanţurilor băncilor, însă nu cred că se va mai întâmplă acest lucru, pentru că şi-au învăţat lecţia şi cred că băncile vor fi salvate. Sigur, cu un cost. Totuşi, rămâne acest risc şi poate să aibă mari ramificaţii în economie. Sunt multe scenarii la care ne putem gândi, însă acesta îl văd cel mai periculos: o creştere subită a inflaţiei.
Mulţi economişti compară această criză cu cea dintre 2007 şi 2013. Ce ar avea cele două momente în comun?
Criza aceasta a fost diferită oricum. Nu ştiu dacă aş putea să compar cele două momente. Şi şocul a fost altul. Acest şoc a afectat economiile în egală măsură. A afectat sănătatea oamenilor în primul rând şi atunci toate guvernele au luat aceleaşi măsuri restrictive care au blocat economiile. Este alt tip de şoc şi poate că acest lucru a făcut ca acum răspunsul ţărilor să fie mai uşor de coordonat.
Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană la finele anului trecut. Cât ne va influenţa acest Brexit?
Europa nu cred că va fi foarte mult afectată. Sigur, există un impact negativ, însă deja firmele au reacţionat. Practic nu vom vedea o schimbare foarte bruscă în 2021. Comportamentul lor deja s-a adaptat pe parcursul anului 2020 şi unii au început chiar din 2019. Vom mai vedea probabil unele efecte, dar nu atât de mari decât s-ar aştepta unii. Companiile au reacţionat deja din timp şi deci efectul a fost oarecum inclus în evoluţia economiei din 2020 în mare măsură.
Vă recomandăm să mai citiţi:
EXCLUSIV Românul care a salvat traficul din New York: soluţii pentru aglomeraţia din Bucureşti
Se încarcă comentariile...
