FOTO VIDEO Când tradiţia îţi aduce un loc de muncă. Academia Română şcoleşte, pe banii Europei, ţăranii în tainele bucătăriei
0
24 de gospodine şi un tânăr de 25 de ani din zona clujeană Huedin-Vlădeasa sunt de azi bucătari cu acte în regulă, recunoscute peste ocean. Oceanul Atlantic. Cursul pe care l-au urmat ei, aproape jumătate de an, a fost organizat de Academia Română, filiala Cluj-Napoca, şi de Asociaţia pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale - ASDR din Dezmir.
Drumul de la tradiţie spre un loc de muncă trece pe la Academia Română.
Proiectul demarat de această instituţie în ianuarie 2012 se va încheia la finele acestui an şi le-a oferit un loc de muncă unor săteni din zona clujeană Huedin-Vlădeasa, o zonă cu un mare potenţial turistic şi de o frumuseţe ce-ţi ia ochii.
Le-a oferit posibilitatea de a-şi valorifica cunoştinţele deja ştiute de la mama şi bunica şi de a le certifica, acordându-le o diplomă de bucătar recunoscută atât de Ministerul Muncii, cât şi pe teritoriul Europei, al SUA şi al Canadei.
Cursul a fost o ocazie pentru multe casnice să-şi urmeze pasiunea pentru gătit, să dobândească mai mult curaj şi să experimenteze reţete noi, dar şi să îmbine reţetele bunicii cu cele noi, moderne.
„Valea Drăganului din comuna Poieni, unde suntem acum, este o zonă turistică foarte căutată. Anual avem peste 5.000 de turişti străini. Sunt vreo 30 de pensiuni în zonă care duceau lipsă de bucătari calificaţi, iar acest curs certificat de Academia România a rezolvat problema. S-au mai făcut cursuri la noi, dar acesta a fost cel mai serios“, explică primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca.
El consideră că acest curs le-a oferit sătenilor o perfecţionare a ceea ce deja ştiau şi posibilitatea de a se angaja. Înainte gospodintele de la curs îşi împărţeau ziua între îngrijirea casei, a animalelor din bătătură, a făcutului fânului şi tot ce mai e nevoie de făcut pe lângă casă.
Vechi şi nou. Reţete tradiţionale şi preparate sofisticate europene
Viorica Rusu, preşedintele Asociaţiei pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale - ADSR din Dezmir, povesteşte că, în urmă cu un an, peste 90 de persoane şi-ar fi dorit să urmeze acest curs din proiect, însă doar 28 s-au şi înscris. 25 dintre acestea au absolvit azi cursurile, pe Valea Drăganului din comuna Poieni.
„Acest proiect este un grant al Academiei Române, filiala Cluj, la care noi suntem parteneri. În cadrul iniţiativei, pe POSDRU (n.r. bani europeni), axa 5.2, s-au făcut cursuri de cioplitori în piatră, antreprenoriat şi peste câteva săptămâni se va termina un curs de tâmplar universal. Iar cursul de bucătari este prins în cadrul aceluiaşi proiect numit sugestiv de la tradiţie la ocupare“, povesteşte Viorica Rusu.
Valoarea proiectului este de 2,1 milioane de lei şi se desfăşoară pe durata a doi ani (ianuarie 2012-decembrie 2013).
Viorica Rusu spune că timp de 5 luni s-a învăţat şi teorie, lunea şi sâmbăta, pe puţin 5 ore pe zi, dar şi practică - marţea, miercurea şi joia, câte opt ore în fiecare zi.
„Au învăţat reţete tradiţionale, altele decât cele pe care le ştiau deja, cât şi cum să prepare mâncăruri sofisticate din bucătăria tradiţională“, adaugă preşedintele ADSR Deznir.
Şi nu le-a displăcut femeilor de la ţară.
„Singurele dificultăţi, dacă pot să le spun aşa, au fost cele legate de îmbinarea anumitor alimente, de cum să asocieze lipidele cu proteine, de care vin să pună pe masă în funcţie de carnea de pe farfurie. La curs au învăţat să aibă curaj să încerce diverse combinaţii noi, spre exemplu să îmbine mâncărurile româneşti cu aromele preparatelor străine“, afirmă Adriana David, formator în cadrul cursului şi lector la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj.
Sarmale în dovleac şi tort cu Valea Drăganului
Într-un decor rustic, cu ţuşleni de porumb, ştergare ţărăneşti ţesute la război şi frunze de viţă-de-vie, cei 25 de cursanţi au amenajat un colţ de sat într-o încăpere a unei pensiuni de pe Valea Drăganului. Pe masă, cum altfel decât plină, au pus tot felul de mâncăruri care-ţi luau ochii şi-ţi trezeau pofta de mâncare.
Cuminţi stăteau pe masă colacul de nuntă, figurinele din aluat dospit care semănau cu arici, broaşte ţestoase şi una aducea cu legendarul monstru din Loch Ness, ciupercuţe umplute, pâine de casă umplută cu jumări, sarmale coapte în dovleac, păstrăv în crustă de mălai, cucuruz fiert, tradiţionala pâine de casă coaptă în cuptor, pe lemne, nelipsitul cozonac şi uriaşul tort care înfăţişa Valea Drăganului, locul unde s-au şcolit în tainele bucătăriei tradiţionale şi internaţionale.
Cursant la 57 de ani: „Am avut ambiţie să fac o calificare“
Cei 25 de bucătari cu acte în regulă au între 21 şi 57 de ani, toţi sunt din satele din zona Huedin-Vlădeasa şi toţi au vrut să înveţe o meserie.
Motivaţiile au fost diferite. Unii vroiau să se angajeze ca bucătari la pensiunile din zonă şi aveau nevoie de o hârtie pe care să scrie „bucătar calificat“, alţii au gânduri de plecare în străinătate să-şi încerce norocul, tot în domeniu, iar alţii încă îşi caută locuri de muncă.
Cea mai vârstnică gospodină de la curs, dar şi simpatică pe deasupra, este Ana Paşcalău (foto mai sus). Are 57 de ani şi e din satul numit Lunca Vişagului. Spune că i-ar plăcea să lucreze la o pensiune ca bucătar şi chiar în străinătate „să vadă lumea“.
„Gătitul e o pasiune. Am avut ambiţia să fac o calificare. Aş pleca şi în afară. Vreau să-mi găsesc un loc de muncă“, spune femeia.
Deocamdată nu a primit nicio ofertă, dar nu se ştie. E optimistă. Îi plac ciorbele („zămurile“, cum se spune în zonă) de cartofi, fasole şi varză. Zice că acest curs nu a fost greu şi că bucătăria europeană e una sănătoasă.
Angajată într-o zi de 13
Mai norocoasă decât Ana Paşcalău este Doina Giurgiuman care împlineşte vineri, pe 13 septembrie, o lună de când lucrează a o pensiune din zonă:
„La pensiunea unde lucrez au venit nişte turişti din Brăila şi le-am făcut o reţetă de-a bunicii: brânză de hribe, adică cartofi ţărăneşti. Se fierb cartofii în coajă cu sare, apoi se storc de apă, se curăţă de coajă. Se pune ulei sau slănină într-o tigaie, apoi ceapa tăiată mărunt, se lasă câteva minute, iar apoi se pune cârnaţ de casă, iar peste se răzălesc cartofii. Se pune sare, piper, boia ca să-i dea culoare şi impresia că e o mâncare din vechime şi se eserveşte cu lapte acru sau iaurt“.
Mai puteţi citi:
Cum a devenit „Varza à la Cluj” mâncarea regilor: reţete delicioase din Ardealul de acum 400 de ani
Se încarcă comentariile...
