FOTO Turism ecologic cu bani europeni în „Delta Clujului“

Asociaţia EcoTransilvania va inventaria cu 500.000 de euro toate speciile de păsări din stufărişul de la Sic şi va amenaja trasee turistice ecologice pentru pasionaţi.

Turism ecologic şi măsuri de protejare a speciilor ce trăiesc în stufărişul de la Sic, zonă cunoscută drept „Delta Clujului". Acestea sunt, pe scurt, două dintre obiectivele pe care şi le-a stabilit pentru următorii doi ani Asociaţia EcoTransilvania (din Sighişoara), custodele deltei, în cadrul unui proiect finanţat cu 500.000 de euro de Uniunea Europeană.

Prin această iniţiativă, membrii asociaţiei vor face un recensământ al tuturor speciilor de vietăţi care trăiesc în stufărişul de la Sic, vor vedea de ce au nevoie aceste specii şi ce măsuri trebuie să ia pentru a le proteja. Vor conştientiza localnicii şi turiştii privind importanţa acestei zone unice în regiune.

Vezi câteva dintre păsările care trăiesc în Delta Clujului

„Este vorba de un proiect pe axa prioritară 4 pe sectorul de mediu. Fiecare custode de arie protejată trebuie să întocmească un plan de management, adică o serie de măsuri de conservare şi protecţie a zonei pe care o administrează, dar şi de conştientizare a oamenilor care locuiesc acolo. Vom face turism ecologic, vom stabili trasee turistice şi vom informa oamenii despre cât de important e acest loc aparte din Transilvania", afirmă biologul Cosmin Moga, membru în echipa proiectului.

Proiectul se va derula între anii 2012 şi 2014, are o valoare de 500.000 de euro (80% sunt fonduri europene, iar 20%, bani guvernamentali)

„Cod de conduită" în stufăriş

Prin proiect se vor inventaria toate speciile de păsări pentru care „Delta Clujului" înseamnă acasă. Se va face câte o listă cu ce trebuie făcut pentru protejarea fiecărei specii. Apoi se vor stabili zonele în care turiştii au acces şi cele cu o protecţie mai strictă - toate pentru a nu deranja populaţiile de păsări şi aşa afectate de incendiul ce a distrus jumătate din stufărişul deltei.

„Vom face un fel de cod de conduită. O să punem panouri de informare, va fi realizată o hartă de zonare, unde vor apărea locurile ce pot fi vizitate de turişti", explică Alexandru Stermin, de profesie biolog, care se va ocupa de partea de cercetare. Stermin a adăugat că inventarierea şi monitorizarea păsărilor se va face potrivit criteriilor UE în materie de mediu.  

Delta, „a doua mea casă"

Pentru biologul Stermin, „Delta Clujului" e a doua casă. Nu şi-a putut imagina că stufărişul de la Sic este atât de intins, de sălbatic şi plin de viaţă. El şi-a petrecut multe săptămâni observând şi analizând viaţa păsărilor din „delta clujeană". Biologul Alexandru Stermin mai afirmă că incendiul de luna trecută a compromis habitatul. Stuful se va regenera, însă păsările sunt afectate. „În delta Clujului trăiesc două perechi de erete de stuf, ceea ce reprezintă mult luând în calcul populaţia europeană a acestei specii. Eretele are nevoie de suprafeţe întinse de stuf pentru a cuibări. Fiind distrusă jumătate din suprafaţa deltei, adică 110 hectare din 220, o pereche de erete şi-a făcut cuib mai aproape de cealaltă pereche. De două săptămâni, merg aproape zilnic şi am văzut cum se bat masculii de erete", explică Stermin.

Raiul pelicanilor

Stufărişul de la Sic e şi una dintre puţinele zone umede cu o aşa mare diversitate de păsări din regiune. Un simbol al stufărişurilor întinse este buhaiul de baltă, o specie protejată la nivel mondial, care are nevoie de suprafeţe mari de trestie pentru a cuibări. În deltă mai trăiesc cârsteii de baltă, cresteţii pestriţi, cenuşii şi stârcii pitici.

Biologul spune că zona e numită metaforic deltă deoarece are foarte multe lacuri şi e cea de-a două pătură de stuf ca întindere din ţară, după Delta Dunării. „Acum 150 de ani trăiau şi pelicani în <<Delta Clujului>>, dar şi foarte multe specii de păsări, ca în deltă", explică Stermin.