FOTO Referendum lângă icoana făcătoare de minuni din Odessa. Şapte secţii de votare din Cluj au fost amenajate în clădirea unde are loc un târg bisericesc
0
Şapte secţii de votare din cartierul clujean Mărăşti au fost amenajate în aceeaşi clădire cu Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti. La câţiva metri de Icoana făcătoare de minuni din Odessa, de clopotele cu antenă GPS care „asigură o precizie absolută” şi de standuri cu obiecte bisericeşti aurite, clujenii votează la referendumul pentru familia tradiţională.
„Expo Transilvania”, clădirea comunistă decrepită care găzduieşte singurul centru expoziţional dedicat din Cluj-Napoca, a fost împărţită în două: partea din faţă a fost dedicată Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti (TOB), iar cea din spate a fost ocupată de secţiile de votare 14, 141, 142, 142, 144, 145, 146, care aveau arondate mai multe străzi din cartierul clujean Mărăşti, în special din zona numită „Groapă”.
Dacă la secţiile de votare era o atmosferă gri, o linişte apăsătoare, alegătorii fiind mai puţini decât cei care se ocupau de formalităţile birocratice, la TOB erai întâmpinat de o explozie aurie de obiecte strălucitoare: haine, icoane, cruci, cădelniţe, potire, coroniţe, evanghelii, truse de botez, sceptre, până şi aur cu efect terapeutic puteai găsi.
Într-o zonă în care erau expuse haine bisericeşti, mai spre fundul expoziţiei, doi preoţi povesteau. Unul, mai tânăr, altul, mai în vârstă. „Am văzut la ştiri că prezenţa la vot e foarte mică”, spune cel tânăr fără a părea îngrijorat. „Da, la mine în parohie merg bătrânii, dar tinerii nu prea merg”, confirmă celălalt. Nu par foarte afectaţi de referendum, târgul este spectaculos. Dacă diferenţa dintre copii şi bărbaţi în ceea ce priveşte jucăriile constă în preţul acestora, la TOB preoţii găsesc cele mai interesante „jucării”.
Deşi obiectele strălucitoare din aur, suflate cu aur sau vopsite pur şi simplu îţi iau ochii, cea mai spectaculoasă este zona de „high-tech” bisericesc.
Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti. FOTO: Remus Florescu
Sonorizarea tradiţională e pe cale de dispariţie
„Tehnologii moderne pentru biserici” – este motto-ul unei firme din Italia care aduce pe piaţa română sisteme de sonorizare. De la 3.000 de euro începe preţul pentru un sistem audio „rezonabil”, necesar unei biserici de mici dimensiuni, îmi spune un reprezentant al firmei. „Staţia poate să fie cu touchscreen, care e mai scumpă, sau cu butoane analoage”, explică omul.
„Sisteme de sonorizare inteligente adaptive” scrie pe un panou mare, aflat în spatele mai multor boxe alungite. Cum vine asta? „Fiecare biserică are un alt tip de sonorizare, astfel că noi venim la faţa locului şi facem o evaluare. Nu am văzut până acum două bisericii care să aibă aceeaşi acustică”, detaliază omul. Pe pliantul firmei lucrurile sună şi mai bine: „Imaginaţi-vă microfoanele care se adaptează constant la vocea oratorului...Cum ar fi să aveţi un inginer de sunet angajat permanent?!”.
De asemenea, firma vine în întâmpinarea celor cei care s-au săturat de sonorizarea tradiţională: aceştia pot opta pentru un reproducător digital de sunete de clopote şi de toacă.
Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti. FOTO: Remus Florescu
Cu ce tragi clopotele, Mitică!
Zumzetul din sala de expoziţii este spart din când în când de bătăi de clopote zgomotoase. Reprezentanţii a două firme concurente fac demonstraţii pentru potenţialii clienţi. Nu e nevoie de clopotar deoarece totul este automatizat.
„Se poate să aveţi control pe telecomandă sau pe telefonul mobil, dacă sunteţi plecat din localitate şi moare cineva”, explică, serios, partenerul exclusiv al turnătoriei Jan Felczynski din Polonia. Pentru automatizarea unui clopot care poate fi acţionat prin telecomandă se plăteşte de la 3.200 de lei până la 6.400 de lei. Un clopot de 80 de kilograme costă circa 1.600 de euro, 23 de euro pe kilogram. Concurenţa de vis-a-vis, Turnătoria Blotor, vinde cu clopote turnate în Maramureş, din cupru electrolitic şi staniu electrolitic importate din Germania „sub formă de lingouri” şi sisteme de automatizare din Belgia cu antenă GPS care „realizează sincronizarea cu timpul universal, asigurând o precizie absolută”.
Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti. FOTO: Remus Florescu
„Ăştia fac bani, nu noi”
De la un astfel de târg nu putea să lipsească o icoană făcătoare de minuni: „Odighitrya de Baytali” adusă tocmai din regiunea Odessa din Ucraina, de la o mănăstire de maici aflată în construcţie. De la aceeaşi mănăstire au fost aduse o cutie de alifie călugărească – care este recomandată pentru o gamă largă de afecţiuni de la eczeme până la ulcer, dar şi metanii, brăţări şi „pantantive” făcute din planta „Lacrima Maicii Domnului”.
Doi preoţi se plâng la un stand de preţurile mari. „Sunt faine, dar ce preţuri au... O cruce cu postament costă 16 milioane”, spune unul. „Da, dar e suflată cu aur sau cu argint”, îşi dă cu părerea şi preoteasa. „Să crezi tu că-i suflată cu aur şi argint”, spune celălalt. „Da, foarte scumpe. Ăştia fac bani, nu noi”, spune primul. Într-adevăr, preţurile sunt destul de piperate: un evangheliar trece de 600 de lei, un chivot costă 295 de lei, o trusă de botez 120 de lei, iar o axionită 1.420 de lei. Firma care are cele mai spectaculoase standuri promovează obiectele bisericeşti ca fiind aduse din Rusia.
La un stand, un bătrânel cumsecade, îmbrăcat în negru, vinde o mulţime de cărţi, toate semnate cu acelaşi nume Elena Jucan. „Elena Jucan e soră-mea care primeşte mesaje. Astea nu-s compilaţii, îs puteri cereşti, tu eşti numai pion pe tabla de şah, nu poţi să scrii de la tine”, explică serios omul. Îmi indică o carte cu coperte roşii – cu titlul „De dragul tău România”: „Asta e comunicată recent”. „Zice şi de referendum?”, întreb zâmbind.
„Asta-i o prostie, ăştia ne manipulează cum vor ei”, spune şi îmi explică despre conţinutul cărţii: „Suntem avertizaţi de 25 de ani că credinţa străbună e în pericol. E în pericol România. Ăştia cad grămadă, România trebuie condusă de altcineva şi acel cineva va avea mare rol pentru că România devine centru spiritual. Nu întâmplător se face Catedrala Mântuirii Neamului, cu patru capele şi fiecare are 500 de locuri-hotel, nu vă dă de gândit...”
Târgul Internaţional de Veşminte, Icoane, Cărţi şi Obiecte Bisericeşti. FOTO: Remus Florescu
Puţină lume la referendum
La câţiva metri de intrarea în târgul bisericesc spectaculos este intrarea în cele 7 secţii de votare amenajate în centrul expoziţional. Vreo 6 tineri stau în faţa intrării: fumează sau beau cafea. Înăuntru, într-o sală mare, sunt 7 mese lungi ca de nuntă dispuse fără o logică anume. Fiecare masă reprezintă o secţie de votare. Pe scaune, stau 7-8 tineri la fiecare masă. Îi îndrumă amabili pe alegători, vreo 4-5 persoane în jurul după-amiezii. La ora 13, la Cluj prezenţa la vot a fost mică: 3,57 %. Grosul alegătorilor este aşteptat mâine, după slujbă. Reprezentanţii Prefecturii au susţinut că referendumul s-a desfăşurat, până la ora publicării acestui articol cel puţin, fără probleme la Cluj. Reprezentantul Biroului Electoral Judeţean, Mihai Ursache, a declarat pentru „Adevărul” că a fost trimis la faţa locului un observator. „Intrările sunt separate şi nu am avut sesizări că ar fi probleme din această cauză”, a explicat Ursache. Astfel, nu s-a luat nicio măsură în acest caz.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
