FOTO Primul muzeu  în aer liber din România se transformă. Parcul Etnografic şi Pădurea Hoia din Cluj, incluse într-un proiect unic pe ţară

O arhitectă din Cluj-Napoca, Alice Florean, a câştigat proiectul de amenajarea şi extindere a zonei Parcul Etnografic „Romulus Vuia” - Pădurea Hoia. Planul, care a fost preferat unor lucrări din Japonia şi Marea Britanie, pune accent pe activităţile ce vor fi desfăşurate aici pe tot parcursul anului. Banii pentru realizarea proiectului vor veni de la Consiliul Judeţean, care a estimat un termen de realizare de circa un an de zile.

Concursul internaţional de soluţii vizând „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – Pădurea Hoia” a fost câştigat, zilele trecute, de societatea comercială Alice Florean Arhitectură SRL din Cluj-Napoca care va primi 31.500 lei. De asemenea, firmei îi va fi atribuit şi contractul de proiectare a lucrărilor de amenajare şi extindere a Parcului Etnografic cu o valoare estimată de 535.076 lei. Preşedintele Consililui Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat pentru „Adevărul” că realizarea proiectului va fi finanţată din bugetul Consiliului Judeţean: „După extindere parcul va avea 42 de hectare, va fi cel mai mare din oraş. Acesta va fi finanţat din bugetul judeţului. După ce vom avea toate studiile şi un cost estimativ, eu doresc ca în circa un an proiectul să fie pus în aplicare. Vreau să fie cât mai repede, este unul dintre cele mai importante proiecte ale mandatului meu”.

Primul muzeu din România

Muzeul Etnografic a fost întemeiat la 1 Ianuarie 1923 „sub auspiciile Fundaţiei Principele Carol şi Inaugurat în augusta prezenţă a majestăţii sale Regelui Carol II la 13 Iunie 1937 în noua clădire dăruită de Municipiul Cluj”, conform plăcii memoriale de pe clădirea Muzeului din centrul oraşului. După revenirea sa în ţară, în anul 1930, Carol II şi-a reluat patronajul asupra Muzeului Etnografic din Cluj. Muzeu care i-a purtat, de altfel, şi numele. În 1932, prin adoptarea de către Parlament a Legii privitoare la organizarea Muzeului Etnografic şi a Parcului Naţional Regele Carol al II-lea din Cluj, muzeul din inima Ardealului devenea prima instituţie muzeală din România care beneficia de o lege specială. De asemenea, Muzeul Etnografic este primul muzeu românesc înfiinţat pe baza unui program ştiinţific.

Planşă din proiect. FOTO: Alice Florean

Soluţii propuse de 10 participanţi din Japonia, Marea Britanie şi România

Misiunea jurului internaţional, format din experţi şi arhitecţi consacraţi proveniţi inclusiv din ţări precum Norvegia, Suedia sau Austria, ţări cu o bogată experienţă în acest gen de concursuri, a fost una mai mult decât dificilă întrucât soluţiile propuse de cei 10 participanţi proveniţi din Japonia, Marea Britanie şi România au fost de cea mai bună calitate şi extrem de creative, se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean Cluj. Proiectul tinerei arhitecte clujence Alice Florean a fost caracterizat a fi: „pe deplin adaptat contextului arhitectural propus în Master Planul de conţinut. În ceea ce priveşte soluţia acesteia, juriul a apreciat în special grija pentru peisaj şi pentru funcţia socială a spaţiului, simplitatea şi, în acelaşi timp, ineditul propunerii şi faptul că a avut în vedere în primul rând Muzeul, nefăcând un simplu exerciţiu de arhitectură”.

S-a pus accentul pe activităţi, nu pe arhitectură

Preşedinta juriului, Katarina Frost din Suedia, renumit expert internaţional în domeniu şi preşedinte al Asociaţiei Europene al Muzeelor în Aer Liber, a susţinut: „Arhitecta care a câştigat concursul a conceput un plan care include zona vechiului muzeu cât şi pădurea din apropiere, s-a gândit la cele două obiective ca la un întreg şi s-a gândit la cum ar putea oamenii ce folosească zona, ce ar fi bine pentru cei care vizitează toată zona”.

Arhitecta Alice Florean a explicat:„E un proiect plin cu subtilităţii. Interpretează forma arhitecturii tradiţionale, preia arhetipuri, materiale şi texturi tradiţionale. E o arhitectură destul de cuminte, mută, simplă care stă în fundalul unor activităţi”. Accentul planului a căzut pe activităţile ce vor fi desfăşurată pe tot parcursul anului aici şi nu pe complexitatea arhitecturii. Printre obiectivele proiectului se numără un centrul pentru promovarea tradiţiilor şi o scenă are liber.

Planşă din proiect. FOTO: Alice Florean

Salvarea spaţiului public pentru clujeni

„În urmă nu foarte mulţi ani pentru zona respectivă erau alte proiecte şi interese. Credem că organizarea acestui concurs e o formă de salvare a spaţiului public pentru clujeni, de redare a tradiţiilor către comunitatea noastră”, a susţinut directorul muzeului, Tudor Sălăgean. El a mai completat: „Misiunea juriului nu a fost uşoară, pentru că au fost câteva proiecte foarte bune. Proiectul câştigător s-a remarcat printr-o excelentă cunoaştere şi valorificare a întregului spaţiu al parcului etnografic, în formula sa extinsă, dar şi prin răspunsurile pe care le oferă aşteptărilor publicului vizitator. Juriul internaţional, prezidat de Katarina Frost, presedinta Asociatiei Europene a Muzeelor in Aer Liber, a decis că acest proiect are un potenţial deosebit, iar Muzeul Etnografic îşi asumă în totalitate această decizie. As vrea de asemenea sa le multumesc tuturor celorlalti 9 particpanti la aceasta competitie. In proiectele fiecaruia dintre ei am gasit lucruri foarte interesante, care ne vor putea fi de folos in viitor.”

Toate proiectele pot fi văzute până duminică 30 aprilie, la sediul MET, str. Memorandumului nr. 21.

Citeşte şi

Istorie regăsită. Regele Carol al II-lea şi Muzeul Etnografic al Ardealului