Dieta mamei însărcinate, o modalitate surprinzătoare de a preveni autismul. „N-are legătură cu vaccinurile“
0
O simplă modificare a dietei mamei însărcinate poate fi cea mai bună metodă de prevenţie a autismului, sugerează un studiu al Universităţii din Virginia. Cercetătorii au descoperit că microbiomul mamei, colecţia de organisme microscopice care trăiesc în interiorul nostru, este un factor cheie care contribuie la riscul de autism şi a altor tulburări.
Microbiomul mamei - colecţia de microorganisme care trăiesc în mod natural în interiorul nostru - în timpul sarcinii joacă un rol esenţial în determinarea riscului de apariţie a tulburărilor de spectru autist, sugerează un studiu nou al Universităţii din Virginia (UVA), citat de Science Daily.
Lucrarea ridică ipoteza conform căreia prevenirea autismului ar putea implica modificarea dietei unei mame însărcinate sau luarea unor probiotice personalizate.
In plus, oamenii de ştiinţă de la UVA au fost în măsura să utilizeze descoperirea lor pentru a preveni dezvoltarea de autism la şoareci de laborator. Ei au descoperit că pot opri dezvoltarea acestor tulburări prin blocarea unei anumite molecule inflamatorii produse de sistemul imunitar. Eliminarea acestei molecule, interleukina-17a (IL-17a), oferă o altă cale potenţială de prevenire a autismului la oameni, spun cercetătorii. Cu toate acestea, ei avertizează că această abordare ar fi mult mai complexă din cauza riscului de efecte secundare.
Molecula autismului
„Am stabilit că microbiomul este un factor cheie în determinarea sensibilităţii (la tulburările de tip autism), aşa că sugerăm că s-ar putea putea viza fie microbiomul matern sau această moleculă inflamatorie, IL-17a”, a declarat cercetătorul principal John Lukens, din Departamentul de Neuroştiinţe al UVA. „De asemenea, aţi putea folosi această moleculă (IL-17a) ca biomarker pentru diagnosticarea precoce a autismului.”
Microbiom şi autism
Lucrarea inovatoare a lui Lukens şi a colegilor săi evidenţiază relaţia complexă dintre sănătatea microbiomului mamei şi dezvoltarea sănătoasă a copiilor ei.
Microbiomul poate modela creierul in curs de dezvoltare în mai multe moduri, a explicat Lukens, de la Centrul de Imunologie a Creierului din cadrul UVA. Microbiomul este foarte important pentru calibrarea modului în care sistemul imunitar al descendenţilor va răspunde la o infecţie, la o rană sau la stres.
Dar un microbiom nesănătoas la mamă poate crea probleme: munca lui Lukens arată că poate să-i facă pe urmaşii nenăscuţi susceptibili la tulburări au dezvoltării neurologice. Cercetătorii au descoperit că molecula IL-17a a fost un factor cheie în dezvoltarea simptomelor de tip autist la şoarecii de laborator.
„Microbiomul poate fi modificat cu uşurinţă prin dietă”
Vestea bună: microbiomul poate fi modificat cu uşurinţă, fie prin dietă, suplimente probiotice sau prin transplant fecal. Toate aceste abordări încearcă să restabilească un echilibru sănătos între diversele microorganisme care trăiesc în intestin.
„Cred că următorul mare pas ar fi sa identificam caracteristicile microbiomului la mamele gravide care se corelează cu riscul de autism”, a spus Lukens. „Cred că este foarte important să ne dăm seama ce fel de metode pot fi folosite pentru a modula microbiomul mamei cât mai eficient şi mai sigur posibil”, susţine cercetătorul.
O altă opţiune pentru prevenirea autismului
Blocarea IL-17a ar putea de asemenea să ofere o modalitate de a preveni autismul, dar Lukens a spus că această cale prezintă un risc mult mai mare. „Dacă te gândeşti la sarcină, corpul acceptă practic ţesut străin, care este un copil”, a spus el. „Prin urmare, menţinerea sănătăţii embrionare necesită un echilibru complex al reglementării imune, astfel încât oamenii tind să se ferească de manipularea sistemului imunitar în timpul sarcinii”.
Molecula IL-17a a fost anterior implicată în afecţiuni cum ar fi artrita reumatoidă, scleroza multiplă şi psoriazisul şi există deja medicamente disponibile care o vizează. Dar Lukens a remarcat că molecula are un scop important în stoparea infecţiilor, în special a infecţiilor fungice. Blocând-o, a spus el, „te-ar putea face sensibil la tot felul de infecţii”. A face acest lucru în timpul sarcinii ar putea avea efecte complexe asupra dezvoltării copilului pe care oamenii de ştiinţă ar trebui să le rezolve.
„Nu are nimic de-a face cu vaccinurile”
Pentru următorii paşi, Lukens şi echipa sa intenţionează să exploreze rolul potenţial al altor molecule imunitare în dezvoltarea autismului şi a altor astfel de condiţii. IL-17a poate fi doar o piesă într-un puzzle mult mai mare, a spus el.
În timp ce lucrarea lui Lukens leagă sistemul imunitar de tulburările dezvoltării neurologice, el a subliniat că acest lucru nu sugerează că vaccinurile contribuie la dezvoltarea autismului. „Există o legătură clară între răspunsul imun şi creierul în curs de dezvoltare. Nu are nimic de-a face cu vaccinurile. E mult, mult mai devreme”, a spus el.
Citeşte şi
Legătura între dietă şi cancer: rolul aminoacizilor în „înfometarea“ tumorilor
Se încarcă comentariile...
