De ce folosim doar 10% din creier? Adevărul despre cel mai răspândit „neuromit“

0
0

Un neurolog canadian, Wilder Graves Penfield, a făcut în anii 1940-1950 mai multe experimente în care a testat răspunsurile fizice la stimularea electrică a diferitelor zone ale creierului. Rezultatele obţinute au creat unul dintre cele mai puternice „neuromituri“, care a devenit un subiect preferat la Hollywood.

„Când cineva spune că folosiţi numai 10% din creierul dumneavoastră, ce înseamnă asta? Şi cum ştim că folosim în prezent doar 10%? Ar trebui să ştim cum arată capacitatea de 100% înainte de a putea spune că folosim în prezent 10. Corect? Aţi întâlnit vreodată pe cineva căruia îi lipseşte 90% din creier? Probabil ca nu. Nu aţi auzit niciodată de cineva cu atât de mult creier lipsă, deoarece aproape toate zonele creierului sunt capabile de activitate electrică şi chimică. Creierul nu ar fi capabili să funcţioneze cu doar o bucăţică de materie cenuşie. Chiar şi regiunile cortexului care procesează în mod normal vederea la persoanele nevăzătoare sunt cooptate pentru alte funcţii. Toată lumea îşi foloseşte întregul creier”, scrie, într-un articol din publicaţia Psychologytoday, Kevin Bennett, cadru didactic asociat în Psihologie la Pennsylvenia State University.

Neuromitologie în cultura populară

„<<Persoana medie foloseşte 10% din capacitatea creierului. Imaginaţi-vă ce ar putea face cu 100%>>, spune un poster al thriller-ului de acţiune „Lucy” având-o în distribuţie pe Scarlett Johansson. Suna intrigant şi în acelaşi timp foarte familiar. Acest lucru se datorează faptului că Hollywood-ul iubeşte să revigoreze mitul de 10% la fiecare câţiva ani (de exemplu, Phenomenon, 1996; Limitless, 2011)”, scrie psihologul. 
 

Studiile efectuate de cercetătorii în neuroştiinţe arată: creierul utilizează aproximativ 20% din energia organismului şi nu ar avea sens să se dedice atât de multe resurse pentru a alimenta un procent atât de mic al creierului. În plus, biologii spun că nu am fi evoluat să avem creiere atât de mari (aproximativ 1.400 de centimetri cubi) dacă am fi folosit doar o mică parte din acestea. 

Originea acestui mit

Cine a fost primul care a venit cu această idee? „Un posibil răspuns este William James, unul dintre marii psihologi experimentali de la începutul secolului al XX-lea. El a susţinut, în principiu, că operăm doar pe o parte din potenţialul nostru mental complet şi că ne putem creşte coeficientul de inteligenţă prin atingerea acestei porţiuni neutilizate. 

O altă teorie vine din lumea marketingului. O reclamă la o carte de dezvoltare personală din 1929 clama: <<Nu există limită pentru ceea ce poate realiza creierul uman. Oamenii de ştiinţă şi psihologii ne spun că folosim doar aproximativ zece procente din puterea creierului nostru”. 
 

Teoria cel mai de invocată îl implică pe Wilder Graves Penfield, un neurolog celebru de la Montreal, care şi-a petrecut o mare parte a timpului în anii 1940 şi 1950, făcând experimente pe creierului unor oameni complet conştienţi. Nu există receptori de durere în creier, aşa că odată aplicat un anestezic local şi tăiat craniul, cercetătorul a putut să experimenteze cu o sondă electrică. „Penfield a documentat, corect aş putea adăuga, că doar 10% din zonele din creier care au fost stimulate  cu impulsuri electrice au avut ca reacţie evenimente observabile: un clipit de ochi, o grimasă, un mârâit, mişcarea unui deget etc . Acest rezultat a fost cumva răsucit şi simplificat astfel încât a rezultat: <<90% din creier nu este folosit>>”, explică psihologul.  

Ce face creierul 90% din timp

Pe de altă parte, psihologul susţine: „adevărul este, bineînţeles, că 90% din timp creierul face ceva care nu este o acţiune detectabilă cum ar fi recuperarea unei amintiri sau contemplarea viitorului”. 
 

În loc de concluzie, Kevin Bennett arată: „Nu ar trebui să surprindă pe nimeni că Hollywood-ul continuă să revină la conceptul creierului de 10%. Nu ar fi extraordinar să reuşim cumva să descătuşăm rezerve de putere mentală care să ne ajute să ne câştigăm prieteni şi să ne dominăm duşmanii? Cu siguranţă. Dar în viaţa reală, cel puţin pentru moment, va trebui să găsim o cale de a face asta cu creierul pe care îl avem”. 

Citeşte şi

Cercetătorii au descoperit trăsătura cea mai importantă a creierului oamenilor inteligenţi

Studiu: cum este codificată frica în creier

Mai multe - Cluj-Napoca

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite