Cum se nasc urmaşii lui Adrian Ghenie: 30 de nume care pun „şcoala de la Cluj” pe harta mondială a artei FOTO
0
Pictorul român Adrian Ghenie a uluit lumea artei cu cota de vânzare la care au ajuns ultimele sale lucrări, cea mai recentă fiind vândută cu 4 milioane de euro. În urma artistului format la Cluj vine o pleiadă de tineri foarte bine cotaţi pe piaţa internaţională a artei, susţine profesorul Ioan Sbârciu, prin mâna căruia au trecut o mare parte a artiştilor datorită cărora oraşul e văzut astăzi ca unul din centrele artistice ale viitorului.
„Sunt vreo 30 de artişti clujeni în topul mondial”, spune Ioan Sbârciu, cunoscut artist plastic şi în prezent preşedinte al Senatului Universităţii de Artă şi design (UAD) din Cluj, într-un dialog cu Adevărul, despre cum s-a născut fenomenul artistic de la Cluj, remarcat în întreaga lume. Preşedintele UAD subliniază că succesul mişcării artistice contemporane de la Cluj, văzută ca un fenomen artistic cu expunere internaţională, se datorează în parte accentului pe care universitatea l-a pus pe pregătirea academistă şi însuşirea bazelor picturii în primii ani de studii, ceea ce a venit "ca o mănuşă" stilului adoptat de artiştii din noul val.
Bază academică
Ioan Sbârciu (FOTO UAD Cluj) consideră că dacă astăzi se poate vorbi de o „şcoală de la Cluj” în arta contemporană este şi pentru că inclusiv principalilor artişti care o reprezintă li s-a oferit în primii ani de facultate o bază solidă pentru stilul care l-au dezvoltat ulterior.
Profesorul a menţionat că după 1989, mai mulţi profesori, precum Ioan Aurel Mureşan, Victor Ciato, Florin Maxa, Nicolae Man, dar şi el însuşi, „au schimbat curricula, programele analitice şi au conceput un sistem educaţional centrat pe student, care constă într-un învăţământ bazal foarte solid, riguros şi academic (în anii I, II) şi creativ, individual (în anii mai mari) care să determine formarea unor personalităţi artistice puternice”. „Aş putea spune că modul nostru de educaţie nu a părăsit aşa-numitul academism. Eu am insistat mult pe realismul acesta riguros şi solid, ca bază a dezvoltării tinerilor artişti ştiind că după absolvire aceştia vor opta pentru propriul mod de gândire şi de creaţie. A fost o intuiţie pe care am avut-o şi care s-a dovedit a fi benefică, deoarece în anul 2000 a apărut neo-realismul (capitalist), un curent tot de stânga, potrivit căruia picturile aveau ca subiect viaţa de zi cu zi din imediata apropiere a blocurilor, strada, maşinile, etc. Acest neo-realism a fost pe val cam zece ani, iar lor (generaţiei lui Adrian Ghenie, Victor Man, Marius Bercea, Mircea Suciu, Şerban Savu etc.) le-a venit ca o mănuşă, atunci, în momentul absolvirii cursurilor universităţii”, explică profesorul.
„30 de artişti în topul mondial”. Lista lui Sbârciu
Sbârciu admite că pe lângă cadrul de formare academică şi schimburile academice internaţionale iniţiate de UAD după 2000, afirmarea artiştilor formaţi la Cluj a fost facilitată şi de contribuţia Galeriei Plan B, înfiinţate în 2005 de Mihai Pop şi Adrian Ghenie, cu sediu şi la Berlin din 2008, respectiv de activitatea intensivă de la centrul de artă contemporană Fabrica de Pensule. Sub ochii profesorului, aflat în structuri de conducere ale UAD Cluj încă din 1992, s-au perindat numeroase generaţii de artişti şi el crede că la ora actuală „sunt vreo 30 de artişti clujeni în topul mondial”. „Vorbim de artişti care sunt în vizor, au o anumită cotă. Cota e în cercuri concentrice: trebuie să te recunoască confraţii, criticii de artă, muzeografii, după aceea muzeele. Apoi, e important şi unde expui”, explică profesorul, care a oferit o listă exhaustivă de artişti din diferite generaţii care se bucură de apreciere internaţională. Lista lui depăşeşte 30 de nume, în condiţiile în care cei mai tineri, încă studenţi, au fost nominalizaţi prin prisma perspectivei care li se întrevede, ei bătând deocamdată la porţile afirmării.
(Norbert Filep, alături de una din lucrările sale din expoziţia "Foreign". FOTO expomaraton.ro)
„Printre aceşti artişti de top se numără unii foarte cunoscuţi precum Adrian Ghenie, Victor Man, Şerban Savu, Marius Bercea, Mircea Suciu dar, de fapt, ar trebui să spun că începând cu anii ‘90 s-au detaşat mai multe grupuri de absolvenţi care au confirmat internaţional… mă refer doar la artişti care mi-au fost studenţi şi care au lucrat cu mine pentru a-şi finaliza proiectele de licenţă, master, doctorat… o primă grupare cu Laszlo Bencze, Luminiţa Dejeu, Mihai Perca, Dan Coroian, Cristian Rusu, o altă generaţie cu Mihai Pop, Andrei Câmpan, Aurelian Piroşca, Leonard Vartic, Kudor Duka Istvan înainte de anii 2000, cei din jurul anilor 2000 cu Victor Man, Adrian Ghenie, Şerban Savu, apoi Marius Bercea, Mircea Suciu, Ioana Olăhuţ, Adrian Cosma, mai târziu, Oana Fărcaş, Anca Bodea, Dan Măciucă, Veres Szabolcs, Betuker Istvan, Alexandra Şerban, Ioana Iacob, Ioan Bogdan Szekely, Mircea Rusu şi mai recent Mircea But, Lucian Popăilă, Filep Norbert, Pavel Grosu, Oana Năstăsache, Andreea Tivadar, Anca Badea, Cristian Lăpuşan, Todor Tamas Attila.. chiar acum sunt câţiva studenţi foarte buni, de care cu siguranţă veţi auzi… Sabina Dragomir, Matei Păcurar, Andrei Nuţu…”, a detaliat Sbârciu. Artiştii conceptuali Mircea Cantor (care doar a început facultatea la Cluj) şi Ciprian Mureşan – ultimul absolvent de pictură sunt alţi exponenţi de vârf ai fenomenului artistic clujean.
(Peisaj de Andrei Câmpan. FOTO andrei-campan.blogspot.ro)
Despre Adrian Ghenie
Preşedintele UAD consideră că Adrian Ghenie, vârful fenomenului artistic din Cluj, ca notorietate, „este un artist extrem de valoros”. „E coerent în ceea ce face şi gândeşte. El ştie cât, cum şi ce trebuie făcut. Şi-a găsit drumul, e şi foarte inteligent”, a explicat Sbârciu. „În artă contează foarte mult ideea, felul în care o prelucrezi, tehnica, exerciţiul, munca investită, dar contează şi mesajul, pentru cine sau pentru ce creezi ceea ce creezi. Există trei lucruri importante: gândul iniţial, tema pe care o alegi şi cum decizi să o aduci la viaţă. Contează, de asemenea, dacă e o temă contemporană, dacă îi interesează pe muzeografi... critici... Mesajul înseamnă a lua atitudine faţă de evenimente, nu altceva, însă depinde cum faci asta: asemeni lui César, care ia mizeria, o adună într-un cub şi o aşază în expoziţie reflectând lumea aşa cum este sau asemeni lui Brâncuşi ce recreează lumea, în sensul frumosului... Sunt două atitudini diferite; şi unul şi altul sunt mari artişti. Însă, pentru noi, evident, cel mai important e Brâncuşi”, a explicat artistul plastic.
Trendul se schimbă la 10 ani
Potrivit lui Ioan Sbârciu, trendul artistic internaţional se schimbă cam o dată la 10 ani, iar după o perioadă în care neo-realismul a fost „pe val” în acest moment arta abstractă revine în actualitate. Pictorul consideră că momentul corespunde cu propriile sale preocupări artistice. “E o reîntoarcere la sensibilitate, la materialitate, adică la exact ce mă preocupă acum, cu teme de un anumit gen care mi se potrivesc foarte bine”, a explicat el.
Artist în devenire: "mă simt stimulat aici"
Andrei Nuţu, unul din cei mai de perspectivă tineri artişti în devenire de la UAD, student în anul I, de loc din Piatra-Neamş şi bursier al Fundaţiei Principesa Margareta, crede că atmosfera artistică de la Cluj este una benefică dezvoltării artistice: „Este o atmosferă care încureajează tinerii, sunt artişti mai mari ca mine, la master sau la doctorat, care fac tot felul de proiecte, inclusiv pe la Fabrica de Pensule sau în alte spaţii independente. Am fost săptămâna trecută la cinci expoziţii într-o seară. Nu ai cum să mergi să nu îţi placă ceva măcar la o expoziţie. Iniţial eşti un pic demoralizat că te gândeşti 'uite ce fac ăştia', dar te şi stimulează, îţi zici 'hai, că pot şi eu'. Tot anturajul, tot spiritul artistic sunt foarte stimulative. Am avut ocazia să văd facultăţile de profil şi din alte oraşe, dar cel puţin pe pictură, dacă vrei să faci artă, mi se pare cel mai bun loc”, a declarat el pentru Adevărul.
Clujul pe scena artistică a lumii
În ultimii ani Clujul a fost evidenţiat în numeroase publicaţii internaţionale pentru efervescenţa artistică. Oraşul a atras atenţia printr-un val de artişti contemporani ce au devenit foarte cunoscuţi în Europa, dar şi în America, între care Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Victor Man, Şerban Savu, Marius Bercea, Ciprian Mureşan sau Răzvan Botiş. În 2005 artiştii Adrian Ghenie şi Mihai Pop, ultimul specializat în ultimii ani pe curatoriat, au înfiinţat Galeria Plan B, în 2008 fiind inaugurat un spaţiu de expunere şi la Berlin.
(Mihai Pop, iniţiator, alături de Adrian Ghenie, al Galeriei Plan B. FOTO Cătălin Georgescu)
În 2012 celebrul muzeu San Francisco Museum of Modern Art (MoMA) din SUA a inclus Clujul şi fenomenul artistic local în expoziţia "Six lines of flight", axată pe şase centre de artă contemporană de la nivel mondial. Mediatizarea în publicaţii ca New York Times şi Huffington Post a cărţii „Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes”, apărută în septembrie 2013 în Marea Britanie şi SUA, a fost momentul care a fixat şi mai accentuat atenţia asupra Clujului pe scena contemporană. Lucrarea includea municipiul pe o listă de 12 oraşe din lume care vor inspira „arta viitorului”, alături de aglomerări urbane precum Delhi (India), Bogotá (Columbia), Istanbul sau Vancouver.
A pus umărul la faima oraşului
Curatorul care a scris capitolul dedicat Clujului în lucrarea respectivă, Jane Neal, a declarat recent, pentru clujulcultural.ro, cu ocazia unui vernisaj de la Fabrica de Pensule, că la succesul oraşului pe tărâm artistic contribuie toate componentele sale, de la cea istorică şi multi-etnică, la spiritul tineresc şi universitar, la poziţionarea geografică, care le-a facilitat artiştilor raportarea în permanenţă la piaţa internaţională. Ea a precizat că încă de la inaugurarea Galeriei Plan B în 2005 a facilitat cât a putut contactele galeriei cu critici, jurnalişti, alte galerii şi colecţionari, convinsă fiind că aceasta reprezintă un grup de artişti foarte talentaţi şi puternici „care aveau nevoie să se facă auziţi”.
„Am fost foarte apropiată în tot ceea ce s-a petrecut aici şi am fost implicată în traiectoria multora dintre artiştii care sunt aici, care s-au transformat din artişti locali în artisti renumiţi international, ba chiar în vedete s-ar putea spune. Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Mureşan, Mircea Cantor sunt de fapt deja nişte vedete” a declarat Jean Neal pentru publicaţia amintită.
Problema e să atragem atenţia asupra Clujului, e un brand care e unic pentru România, nu există altceva similar care să poată fi considerat o portavoce.
Citeşte şi:
Un nou record pentru Adrian Ghenie: 4 milioane de euro
Expoziţia lui Ghenie, printre cele mai bune de la Bienala din Veneţia
FOTO Artiştii plastici au pus Clujul pe harta Europei în materie de artă contemporană
Se încarcă comentariile...
