Cum a ajuns o româncă, la doar 28 de ani, să contribuie la reformarea ONU. Recomandările ei, cuprinse într-un raport special chiar de António Guterres
0
Cristina Petcu este o tânără din România care lucrează la un institut american specializat în consolidarea şi modernizarea marilor organizaţii internaţionale. Proiectul pe care ea îl gestionează tocmai în Washington are ca scop principal viitorul, cu toate variabilele lui, al celei mai mari instituţii din lume: Organizaţia Naţiunilor Unite
Licenţiată la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie, Cristina Petcu (28 de ani) a avut prima experienţă academică în străinătate la Barcelona, unde a studiat timp de un semestru graţie unei burse Erasmus. Ulterior, a obţinut o bursă de studiu la Universitatea The New School din New York, Statele Unite, unde a urmat un program masteral în relaţii internaţionale, cu specializare în conflict şi securitate.
De-a lungul anilor, tânăra a lucrat pentru organizaţia de tineret AIESEC (Association Internationale des Étudiants en Sciences Économiques et Commerciales), a manageriat proiecte europene de tineret şi a realizat stagii de practică la Parlamentul României, Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate din Guatemala şi Departamentul pentru Operaţiuni de Pace şi UN Habitat din New York.
Sfaturi pentru ONU şi G20
De aproape trei ani lucrează la Stimson Center, un institut de cercetare bazat în Washington D.C., unde coordonează proiecte de cercetare focusate pe consolidarea şi modernizarea instituţiilor internaţionale şi regionale pentru a face faţă mai bine provocărilor globale existente. Acest institut colaborează cu organizaţii importante, aşa cum sunt de exemplu ONU, Guvernul SUA şi G20, cărora le oferă soluţii, informaţii şi analize relevante de care acestea ţin cont atunci când elaborează anumite politici.
Munca ei la Stimson Center se axează în special pe reforma Organizaţiei Naţiunilor Unite – aşadar, recomandările ei sunt luate în seamă de către ONU în vederea identificării anumitor strategii menite să răspundă provocărilor globale. De altfel, anul trecut a publicat două rapoarte care examinează deficitul de leadership în cooperarea multilaterală, atât pentru pandemia de COVID-19, cât şi alte probleme globale precum schimbările climatice, violenţa politică, atacurile cibernetice şi inegalitatea crescândă din şi dintre ţări.
Cristina alături de fostul secretar-general al ONU, Ban Ki-Moon, la Doha Forum, Doha (Qatar), Decembrie 2019
„Am ajuns în SUA la începutul anului 2016. Iniţial, Washington D.C. nu era un loc unde m-aş fi văzut lucrând, având în vedere că este capitala SUA şi, prin urmare, locul unde majoritatea organizaţiilor sunt mai degrabă axate pe politicile interne şi externe ale Americii. Însă Stimson Center m-a cucerit datorită atenţiei deosebite pe care o acordă organizaţiilor multilaterale. Institutul m-a recrutat datorită faptului că profilul meu – educaţia şi experienţa de lucru – îndeplinea calităţile pe care ei le căutau pentru un proiect de cercetare focusat pe reforma ONU, dar şi pentru că interesul meu faţă de proiect a fost foarte evident“, povesteşte românca pentru „Weekend Adevărul“.
Recomandări apreciate la nivel înalt
În toţi aceşti ani, Cristina a adunat numeroase reuşite şi momente memorabile. Printre ele, şi surpriza plăcută pe care a avut-o atunci când secretarul-general al ONU, António Guterres, a prezentat un vast raport în care s-au regăsit inclusiv o serie de recomandări primite de la Stimson Center, recomandări gândite şi formulate în mare parte chiar de ea.
Cristina Petcu în dialog cu secretarul-general ONU la UN75, în anul 2020. FOTO Arhivă personală
„Aş putea enumera foate multe momente care au fost, în mod egal, frumoase şi importante, însă mă voi focusa pe un exemplu. Recent, secretarul-general al ONU, António Guterres, a lansat raportul Agenda Noastră Comună (n.r. – Our Common Agenda), care prezintă recomandări pentru implementarea Declaraţiei UN75 adoptată de statele membre anul trecut.
Am fost foarte surprinsă să văd că raportul include câteva dintre recomandările pe care Stimson Center şi partenerii noştri le-au dezvoltat în ultimii ani, incluzând Summitul Viitorului 2023 (Summit of the Future 2023) şi reutilizarea Consiliului de Tutelă pentru alte scopuri pertinente. Recomandările şi cercetarea pe care eu şi colegii mei le-am dezvoltat pentru a influenţa acest raport se bazează pe zeci de consultaţii globale şi regionale pe care le-am condus cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai Academiei, businessurilor şi cu decidenţi politici. De asemenea, raportul include şi câteva idei conceptuale despre care am scris pe larg în ultimul an – spre exemplu, un nou contract social şi multilateralism conectat şi incluziv“, spune ea.
Motivele pentru care ONU trebuie reformată
În opinia Cristinei, reforma ONU este un subiect care merită toată atenţia primită. „De-a lungul istoriei, au existat multe reforme ale organizaţiei, însă cea mai recentă este reforma ariilor de Dezvoltare, Management, Pace şi Securitate prezentate de secretarul-general al ONU în 2017. În timp ce aceste reforme sunt bine-venite, ele nu sunt nici pe departe suficiente pentru a poziţiona organizaţia să facă faţă ameninţărilor transnaţionale curente, dar şi pentru a o ajuta să devină mai incluzivă, democratică şi eficientă. Una dintre reformele cele mai necesare, însă şi contestate, este cea a Consiliului de Securitate ONU“, a explicat Cristina Petcu.
Ea a arătat şi cum poate fi transpusă ideea de multilateralism incluziv în practică, la ONU. Cu alte cuvinte, spune ea, cum poate organizaţia să fie mai incluzivă. Asta într-un moment în care societatea civilă continuă să fie în mare măsură exclusă de la deciziile importante care se iau la ONU. „Statele continuă să fie baza de guvernanţă globală, dar, în ultimele decenii, puterea şi influenţa au fost dobândite din ce în ce mai mult de actori nestatali, precum societatea civilă. Totuşi, în ciuda aportului sau în rezolvarea de probleme la nivel local, naţional, regional şi global, societatea civilă continuă să se confrunte cu bariere substanţiale de participare la ONU.
Spaţiul societăţii civile şi participarea la Naţiunile Unite ar putea fi extinse, spre exemplu, prin numirea unui campion al societăţii civile la nivel de sub-secretar ONU. Această persoană ar putea să monitorizeze sistemul ONU pentru includerea societăţii civile în elaborarea politicilor, să promoveze diversitatea şi echitatea în parteneriatele operaţionale ONU - societate civilă şi ar putea servi ca reprezentant al societăţii civile în cadrul întâlnirilor cu conducerea înaltă a Secretariatului ONU. În prezent, această propunere este susţinută de 50 de ţări şi de peste 200 de ONG-uri“, lămureşte experta.
Lipsa încrederii în politic, o problemă majoră
Cristina Petcu a vorbit şi despre provocările mileniului III. Toate sunt agravate, spune ea, de o reală criză a leadershipului politic şi de o eroziune a încrederii în liderii politici şi în instituţiile de stat, vizibile în aproape toată lumea.
Cristina în timpul stagiului de practică la Departamentul pentru Operaţiuni de Pace al ONU în New York.
„În prezent, comunitatea internaţională se confruntă cu o triplă provocare. E vorba de combaterea virusului SARS-CoV-2 şi de prevenirea pandemiilor viitoare, readucerea economiilor pe drumul cel bun, inclusiv redresarea inegalităţii, combaterea schimbărilor climatice şi a degradării mediului. De asemenea, ascensiunea naţionalismului şi populismului excluziv, concurenţa dintre puterile mari ale lumii şi partea întunecată a spaţiului cibernetic continuă să pună piedici găsirii de soluţii comune pentru problemele globale. Un alt trend observat în întreaga lume este o criză a leadershipului politic şi o eroziune a încrederii în liderii politici şi în instituţiile de guvernanţă. Această tendinţă s-a intensificat în timpul pandemiei“, mai spune tânăra.
În opinia ei, pentru a face faţă acestor provocări, ONU trebuie să anticipeze factorii care vor continua să ameninţe cooperarea multilaterală, să reflecteze asupra unor noi paradigme de gândire şi să ofere o strategie pentru revitalizarea sistemului de guvernanţă globală. Având în vedere puterea sa de convocare şi faptul că este cea mai mare organizaţie a lumii, ONU poate să valorifice ideile şi capacităţile organizaţiilor internaţionale, guvernelor, întreprinderilor şi societăţii civile în interesul rezolvării eficiente a problemelor globale.
Ascensiunea naţionalismului şi populismului excluziv, concurenţa dintre puterile mari ale lumii şi partea întunecată a spaţiului cibernetic continuă să pună piedici găsirii de soluţii comune pentru problemele globale. Un alt trend observat în întreaga lume este o criză a leadershipului politic şi o eroziune a încrederii în liderii politici şi în instituţiile de guvernanţă. Cristina Petcu
Revitalizarea ONU, esenţială pentru redresarea post-pandemie
În calitate de membru al Comitetului de Directori ai Coalition for the UN We Need, Cristina a derulat o campanie de susţinere şi promovare care a constat în evenimente cu reprezentanţi ai ONU, şedinţe bilaterale cu misiuni ONU şi, de asemenea, o scrisoare oficială adresată liderilor politici din peste 50 de ţări.
„În acest proces am aflat că există un grup destul de mare de ţări care sprijină cu tărie reforma organizaţiei. Împreună, aceste ţări ar putea să considere înaintarea unei rezoluţii a Adunării Generale cu scopul iniţierii acestui proces interguvernamental de reformă, care se poate concretiza la Summitul Viitorului în 2023, cu adoptarea unui plan de operaţionalizare a reformelor adoptate. La fel cum Declaraţia Mileniului din 2000 a statelor membre ONU şi raportul secretarului-general, We, the Peoples, au construit argumentul pentru planul adoptat la Summitul Mondial din 2005, Declaraţia UN75 şi Agenda Noastră Comună pot pune bazele unui nou plan“, adaugă ea.
Cristina Petcu consideră că reforma ONU nu poate fi întârziată. Cele trei provocări principale din această perioadă ar putea constitui tot atâtea argumente pentru a grăbi o reformă ce nu mai poate aştepta.
„Într-adevăr, oportunitatea de a reforma şi îmbunătăţi sistemul ONU – şi sistemul de guvernanţă globală, în general – este oferită de mai mulţi factori. În primul rând, este vremea să tranziţionăm din starea de criză la cea de redresare. Dar pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei de COVID-19, revitalizarea instituţiilor globale precum ONU, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi chiar a organizaţiilor financiare internaţionale este necesară.
În al doilea rând, secretarul-general al ONU a prezentat raportul Agenda Noastră Comună, care prezintă un program complex de inovări conceptuale, politice şi instituţionale pentru organizaţie. Însă implementarea acestor recomandări ţine de statele membre ONU. Ele trebuie să profite de această oportunitate, să se mobilizeze rapid şi să înainteze un proces formal, interguvernamental, de reformare a organizaţiei“.
Exerciţiu de imaginaţie: ONU peste o jumătate de secol
Într-un exerciţiu de imaginaţie, Cristina a încercat să anticipeze cum ar putea arăta ONU peste o jumătate de secol. Esenţial este, spune ea, ca organizaţia să fie capabilă să poată furniza justiţie, securitate şi prosperitate pentru toţi membrii.
Cristina la Adunarea Generală ONU, New York, septembrie 2019.
„Consider că suntem la răscruce de drumuri şi putem decide acum ce fel de organizaţie dorim să avem peste 25 şi 50 de ani. Dacă vrem ca organizaţia să fie pregătită să facă faţă provocărilor globale curente şi viitoare, trebuie să profităm de acest punct de inflexiune. Împreună, trebuie să punem la înaintare o viziune actualizată şi îmbunătăţită pentru ca organizaţia să rămână relevantă în 2045 şi 2070, şi să poată furniza dreptate, securitate şi prosperitate pentru toţi“, e prognoza Cristinei.
Asemenea multor tineri profesionişti, Cristina nu exclude ca la un moment dat să se întoarcă acasă şi să ajute cât îi stă în putere cu experienţa pe care o va fi acumulat. Până atunci, ea e avidă să acumuleze noi şi noi cunoştinţe şi cât mai multă experienţă.
„Momentan, spiritul meu de cetăţean global mă ancorează mai degrabă în a fi în serviciul lumii, fără deosebire de graniţe. Însă, mi-ar plăcea, la un moment dat, să pot contribui la dezvoltarea ţării. Încă aştept să apară ideea sau oportunitatea potrivită pentru a fi de folos într-un mod substanţial comunităţii de acasă. Între timp, încerc să fiu o resursă pentru tinerii români care vor să studieze în afară României şi pentru concetăţenii de peste hotare“, a încheiat Cristina Petcu.
Momentan, spiritul meu de cetăţean global mă ancorează mai degrabă în a fi în serviciul lumii, fără deosebire de graniţe. Însă, mi-ar plăcea, la un moment dat, să pot contribui la dezvoltarea României. Cristina Petcu
Vă mai recomandăm şi:
Un român cu atribuţii cât Arafat şi Gheorghiţă la un loc a învins pandemia în Australia
Se încarcă comentariile...
