Creierul, „fortăreaţa“ impenetrabilă care ţine afară agenţii patogeni. Ce breşă care permite tratarea tumorilor s-a descoperit

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creierul este echipat cu bariere concepute pentru a ţine afară agenţii patogeni periculoşi. Cercetătorii de la Universitatea Yale au găsit un mod inedit de a ocoli apărările naturale ale creierului atunci când acestea sunt contraproductive, de exemplu, în cazul tumorilor cerebrale.

Creierul este un fel de fortăreaţă, echipat cu bariere concepute pentru a păstra afară agenţii patogeni periculoşi. Protecţia însă costă: aceste bariere interferează cu sistemul imunitar atunci când se confruntă cu ameninţări grave, cum ar fi glioblastomul, o tumoră mortală a creierului pentru care există puţine tratamente eficiente.

Cercetătorii de la Yale au găsit o modalitate inedită de a ocoli apărările naturale ale creierului atunci când acestea sunt contraproductive prin inserarea salvatorilor din sistemul imunitar prin „sistemul de drenaj” al „fortăreţei”, relatează 15 ianuarie în revista Nature, conform Science Daily.

„Oamenii au crezut că sistemul imunitar nu poate face aproape nimic pentru a combate tumorile cerebrale”, a declarat Akiko Iwasaki, autorul corespondent principal. „Pacienţii cu glioblastom nu au putut să beneficieze sub nicio formă de imunoterapie”.

Iwasaki este profesor de imunobiologie şi profesor de biologie moleculară, celulară şi de dezvoltare, şi cercetător pentru Howard Hughes Medical Institute.

În timp ce creierul în sine nu are nicio cale directă pentru eliminarea deşeurilor celulare, vasele minuscule care acoperă interiorul craniului colectează deşeurile de ţesuturi şi le elimină prin sistemul limfatic al corpului, care filtrează toxinele şi deşeurile din organism. Acest sistem de eliminare a fost folosit de cercetătorii amintiţi în noul studiu.

Tratamentul care a prelungit viaţa şoarecilor cu glioblastom


Aceste vase se formează la scurt timp după naştere, stimulate în parte de gena cunoscută drept factorul de creştere endotelială vasculară sau VEGF-C.

Jean-Leon Thomas, profesor asociat de neurologie la Yale şi co-autor corespondent principal al lucrării, s-a întrebat dacă VEGF-C ar putea creşte răspunsul imunitar dacă drenajul limfatic ar fi crescut. Şi autorul principal Eric Song, un student care lucrează în laboratorul lui Iwasaki, a dorit să vadă dacă VEGF-C ar putea fi folosit special pentru a creşte supravegherea sistemului imunitar asupra tumorilor de tip glioblastom. Împreună, echipa a investigat dacă introducerea VEGF-C prin acest sistem de drenaj ar viza în special tumorile cerebrale.

Echipa a introdus VEGF C în lichidul cefalorahidian al şoarecilor cu glioblastom şi a observat un nivel crescut de răspuns al celulelor T la tumorile din creier. Când este combinat cu inhibitori ai punctului de control al sistemului imunitar utilizat frecvent în imunoterapie, tratamentul VEGF-C a extins semnificativ supravieţuirea şoarecilor. Cu alte cuvinte, introducerea VEGF-C, în asociere cu medicamentele pentru imunoterapie contra cancerului, aparent a fost suficientă pentru a ataca tumorile cerebrale.

"Aceste rezultate sunt remarcabile", a spus Iwasaki. „Am dori să aducem acest tratament pacienţilor cu glioblastom. Prognosticul cu terapiile curente de chirurgie şi chimioterapie este încă atât de sumbru”.  Studiul a fost finanţat în primul rând de Institutul Medical Howard Hughes şi de Institutele Naţionale de Sănătate.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite