Clujeni îngrijoraţi de apariţia unui urs în apropierea oraşului. Biolog: „E o veste faină. Prezenţa urşilor în jurul aşezărilor umane va fi mai comună”

0
0
Administratorul fondului de vânătoare susţine că de câţiva ani în fiecare primăvara îşi fac apariţia tot mai mulţi urşi în pădurile comunei Baciu. FOTO: Ianisa Barbu
Administratorul fondului de vânătoare susţine că de câţiva ani în fiecare primăvara îşi fac apariţia tot mai mulţi urşi în pădurile comunei Baciu. FOTO: Ianisa Barbu

Un urs a fost fotografiat într-o pădure din comuna Baciu, localitate lipită de Clu-Napoca. Admistratorul fondului de vânătoare din zonă avertizează că în ultimii ani din ce în ce mai mulţi urşi au fost văzuti aici. În ciuda îngrijorării unora dintre locuitorii comunei, biologul Tibor Hartel susţine că nu este nimic neobişnuit, în contextul în care sursele de hrană ale urşilor se împuţinează.

„Buna seara! Astăzi am văzut un urs în jurul orei 20,00. Pădurea  ieşire (capăt) Baciu către Sălaj!  Aveţi grijă!”, a postat, joi seara, pe grupul locuitorilor comunei Baciu (una dintre comunele-dormitor ale municipiului Cluj-Napoca). Mai mulţi locuitori s-au arătat îngrijoraţi şi au cerut intervenţia autorităţilor. 

În discuţie a intervenit administratorul fondului de vânătoare Baciu - Mihai Deleanu: „de câţiva ani în fiecare primăvara îşi fac apariţia tot mai mulţi urşi în pădurile comunei Baciu fapt care l-am anunţat în fiecare an, ei stau pe aici până toamna târziu, deocamdată Întâlnirile cu ei au fost paşnice dar să nu uitam că e animal sălbatic şi se pot întâmpla necazuri mari aşa că vă sfătuiesc să nu vă avântaţi mult prin pădurile comunei să laşam pădurea să fie casa animalelor”. 

Un locuitor al comunei l-a întrebat pe acesta dacă nu există fonduri pentru hrană pentru urşi aflate cât mai departe de civilizaţie, astfel încât urşii să nu fie nevoiţi să se apropie prea mult de zonele locuite? „Totuşi, până să ajungă la marginea satului Baciu, acel urs a trecut prin Rădaia, Mera, Popesti...”, a comentat Alexandru Blăjan. 

Administratorul fondului de vânătoare Baciu a replicat: „Din păcate sânt specii strict protejate de lege şi sunt administrate de către ecologişti de 8 ani încoace , vânătorii iau gestionat 70 de ani şi am avut cea mai viguroasă populaţie de urs din Europa fără urşi gunoieri fără oameni morţi , de 8 ani au murit peste 30 de oameni şi alte câteva zeci mutilate, săptămâna trecută un copil de 14 ani a fost mutilat de urs, s-au alocat 22 de milioane de euro unui ong de apartament pentru evaluarea numărului de urşi din România prin metoda ADN adică strâng căcat de urs până toacă cele 22 mil euro în 3 ani şi mai cer suplimentare sigur. Înainte se făcea evaluarea urşilor în fiecare an de către paznicii de vantoare se hrăneau urşii şi se împuşcau câţiva masculi mari dominanţi. Şi în acest fel aveau loc şi restul urşilor adolescenţi pe munte, ursul matur e teritorial, alungă şi omoară toţi masculi ţineri din teritoriul lui şi aşa ajung să îşi facă teritorii pe la Baciu sau alte zone unde n-au existat şi în lipsa hranei naturale ataca animalele domestice, culturile ajungând la conflicte cu oamenii care de multe ori se sfârşesc tragic, cam asta e pe scurt problema ursului în România”. 

Biolog: „prezenţa urşilor în jurul aşezărilor umane va fi mai comună”

 

Biologul Tibor Hartel, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai, a susţinut că prezenţa ursului în apropierea oraşului „e o veste faină şi nu este neaşteptată, am vorbit despre această posibilitate şi la protestul împotriva expansiunii imobiliare în Hoia-Baciu. În postările mele despre urs mai făceam „trimitere” spre amplificarea acestor situaţii în viitor.” 

Dezvoltarea imobiliară sălbatică a Clujului a determinat apariţia unor proiecte de blocuri tot la marginea pădurilor, uneori, chiar în păduri.  

Biologul a susţinut că pentru a proteja ursul, va trebui să ne gândim dacă suntem, ca societate, dispuşi pentru următoarele:

1. Să realizăm că prezenţa urşilor în jurul aşezărilor umane va fi mai comună, de fapt în unele cazuri va fi inevitabilă. Distribuţia ursului la nivel regional este influenţată de o serie de factori social-ecologici, amintesc doar câteva pentru a menţine caracterul de pastilă a postării: variaţii în resursele locale de hrană (care la rândul lor sunt expuse variaţiilor climatice dar şi influenţei factorului uman), variaţii în densităţile poplaţionale locale şi a modului în care omul foloseşte peisajul (de la garduri electrice prin expansiunea clădirilor, a şoselelor până la modul de a face agricultura). Fiecare dintre cele enumerate singure dar mai ales împreună vor influenţa distribuţia urşilor. Doar pe axa schimbărilor climatice s-a arătat că variaţiile climei influenţează abundenţa locală şi distribuţia hranei urşilor. În regiunile în care hrana lor naturală se împuţinează urşii vor fi nevoiţi să complementeze hrana naturală cu hrana pe care o găsesc în preajma oamenilor. 

2. Fiecare mare oraş - din zone de urs sau pe culoare ecologice - va trebui să abordeze ursul ca specie protejată dar şi ca factor de risc/hazard în PUGuri şi PUZuri. În acest moment ursului este alocat 1 propoziţie în PUGurile din RO (multe PUGuri din regiuni cu urşi nu au menţionat această specie!). Dacă ar fi să sintetizez modul în care apare ursul în PUGuri asta este: „Biodiversitatea în jurul oraşului este ridicată, amintim specii ca arici, vulpe, broască, ciocănitoare, urs, lup şi mistreţ.” Cred că recunoaştem că ursul merită mai mult decât o astfel de propoziţie. Ştiinţa conservării carnivorelor mari şi ştiinţa transdisciplinarităţii sunt foarte dezvoltate deja şi există deja cunoaşterea teoretică, aplicativă necesară pentru a dedica 1 capitol întreg carnivorelor şi dimensiunilor socio-culturale, economice, instituţionale ale acestora.

3. Ursul revine în zona Clujului. Ecologic şi evolutiv nu este nimic nefiresc în prezenţa ursului în zonele de deal sau chiar câmpie. Ceea ce este cultural nefiresc, neobişnuit -citiţi pe Google despre shifting baseline syndromme- nu este în fiecare caz ecologic nefiresc.

4. În cazul urşilor este necesar să se vehiculeze un concept complementar capacităţii de susţinere ecologice (ecological carrying capacity). În egală măsură este importantă capacitatea susţinerii culturale (cultural carrying capacity). Pentru asta sunt necesare o serie de activităţi şi intervenţii atât pe axa comunicării cât şi pe axa civică/participării, cât şi instituţională şi politică.  Dar vedeţi, aceste axe nu au putut fi activat pentru a opri acumularea gunoaielor şi oprirea construcţiilor ilegale în detrimentul naturii (şi a valorilor bioculturale). Acum mă aştept ca acestea să fie mobilizate (şi) pentru carnivorele mari. Ni-i aşa că sunt deplasat? Sunt, sunt.

5. Reconceptualizarea carnivorelor mari vis a vis de om. Carnivorele sunt asocieate cu sălbăticia. Dar ştim că atât ursul cât şi lupul pot coexista cu oamenii, dacă spaţiul şi condiţiile sunt respectate. 

Foarte multe articole arată deja că menţinerea peisajelor cu înalte valori naturale, menţinerea conectivităţii ecologice, va fi benefică şi oamenilor. Dacă am putea asigura un viitor ok pentru carnivorele mari asta ar asigura spaţiu eclogic pentru foarte multe specii protejate şi funcţii ecosistemice din care oamenii pot beneficia în multe căi. 

Vă mai recomandăm:


Ursoaică şi doi pui la câteva sute de metri de hympermarketul Metro din Cluj 

VIDEO Ursul adoptat de o familie de ruşi, pe care nu mai vrea s-o părăsească 

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite