Ciudăţenia urbanistică unică în România. Cum a fost ridicat la Cluj blocul cu un singur balcon

Un bloc construit acum 55 de ani la Cluj, după stilul de arhitectură socialistă al vremii, oferă o mostră de bizarerie urbanistică: una dintre faţade dispune de un singur balcon, amplasat la un etaj intermediar.

Una din primele construcţii care au întruchipat în Cluj-Napoca stilul arhitectural al epocii a lăsat în urmă o ciudăţenie unică în România: un bloc conceput cu un singur balcon.  

Imobilul a fost ridicat în 1961, în Piaţa Mihai Viteazu din centrul Clujului, la numărul 9A, pe amplasamentul fostei pieţe de animale, pe malul râului Someş. Pe una din cele două faţade masive blocul, care include 31 de apartamente, a fost conceput cu un singur balcon. Acesta este amplasat la etajul 3, din 4, „ca o excrescenţă bizară, fapt unic până astăzi în toată România”, după cum notează istoricul Lucian Nastasă Kovacs, în sinteza „Oraşul Cluj în perioada contemporană”, din lucrarea „Clujul – scurtă istorie”, apărută în 2009 la Casa Cărţii de Ştiinţă. Practic balconul pare un naufragiat clandestin pe o insulă din mijlocul unei mări de beton, de altfel obosită de vreme.

Un balcon din patru

Clădirea a fost una din primele din zona centrală a oraşului care au pus în practică stilul urbanismului socialist, mai notează istoricul. Proiectantul, Balasz Zoltan, a fost unul din cei mai prolifici arhitecţi ai vremii, stabilindu-se ulterior, în anii ’70 în Ungaria. Administratorul de astăzi al blocului, Marian Pop, a explicat că aspectul clădirii nu mai suscită astăzi reacţii deosebite. Admite şi el că în mod normal şi celelalte apartamente cu câte două camere de pe tronsonul respectiv ar fi trebuit să dispună de balcon, astfel că în loc de unul ar fi trebuit să se găsească aici patru balcoane. Celelalte locuinţe de pe partea respectivă sunt garsoniere, balconul nefiind obligatoriu. Trebuie precizat că pe faţada dinspre drumul principal există balcoane, turnate practic în linie contină, însă doar la ultimul nivel şi de asemenea câte un balcon  pe colţ.

Soluţie estetică 

Arhitectul Vasile Mitrea, unul din cei mai apreciaţi specialişti în urbanism din Cluj, cu zeci de ani de experienţă în domeniu, exclude speculaţiile potrivit cărora balconul ar fi avut un singur balcon ca dedicaţie pentru vreaun ştab din comunism. 

„Problema nu e atât de complicată, dar nici de spectaculoasă. Soluţia finală a rezultat dintr-o problemă de compoziţie. Faţada laterală, dinspre complexul alimentar, are în stânga jos o uşă, iar balconul din dreapta sus a apărut să echilibreze estetic faţada.  Este aşadar o rezolvare mai personalizată a unei faţade de bloc. Arhitectul era unul destul de bine văzut, profesional, în epocă, astfel că i s-a permis această ‘abordare’ proprie”, a explicat Vasile Mitrea.

Stâlpi de susţinere

Conform lui, în timpul comunismului banii pentru proiectele de construcţii erau alocaţi foarte drămuit, iar existenţa unui singur balcon nu presupunea din acest punct de vedere cheltuieli prea mari. Chiar dacă în mod normal ar fi trebuit avută în vedere şi funcţionalitatea, ceea ce ar fi prevăzut asigurarea de balcoane pentru toate apartamentele de acolo, comanditarul, primăria de atunci, nu se interesa în mod special de fiecare lucrare în parte, a mai specificat arhitectul.

Administratorul blocului oferă o altă explicaţie pentru situaţia existentă. Potrivit lui, blocul a fost construit de deţinuţi de drept comun şi nu de o echipă propriu-zisă de construcţii. În acest sens el a explicat că în istoricul clădirii a existat riscul ca aceasta să se prăbuşească spre interior şi de aceea au fost montaţi stâlpi metalici de susţinere.

Oricare ar fi explicaţia, blocul cu un singur balcon aniversează anul acesta 55 de ani de existenţă.