Centrul Clujului „creşte“ cu câteva etaje

Proprietarul de pe strada Şincai 13 plănuieşte să construiască aici o clădire de patru niveluri. FOTO Caius Raţiu

O Hotărâre de Consiliu Local permite ca în locul caselor vechi, cu un singur etaj, de pe străzile Gheorghe Şincai, Samuil Micu, Memorandumului şi Napoca, să se poată ridica clădiri şi de trei etaje.

Consiliul Local a aprobat, la începutul lunii, modificarea Planului Urbanistic Zonal pentru o suprafaţă de peste 5.000 mp delimitată de străzile Gheorghe Şincai, Samuil Micu, Memorandumului şi Napoca. Arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), explică modificarea: „Se poate construi cu retragere în trepte. Zona se ridică şi cu trei etaje, dar datorită construirii în trepte impactul de înălţime va fi mult atenuat".

Această modificare vine în condiţiile în care în zonă se puteau construi doar case cu un etaj. Efectul asupra pieţei imobiliare este imens, având în vedere, şi faptul că este vorba despre străzi din aşa-zisa zonă zero a oraşului, cea mai scumpă.  „Preţul pe imobil tranzacţionat va creşte în mod cert în zonă. Nu se poate da o valoare exactă, însă în medie preţurile ar sălta cam cu 30-40 %. Cei mai câştigaţi vor fi proprietarii care vor dori să dezvolte clădiri cu funcţiuni mixte. Trebuie avut însă mare grijă la arhitectură. Nu ştiu cum va arăta zonă după o astfel de modificare", a declarat Cătălin Priscorniţă, consilier imobiliar la Blitz Imobiliare.

„Greu de crezut că acolo se poate construi"

Modificarea regimului de construcţie în centrul Clujului s-a făcut la cererea lui Moldovan Marin, proprietarul unui imobil de pe strada Şincai nr. 13. Reprezentanţii Primăriei spun că proprietarul s-a chinuit aproape trei ani să obţină aprobarea pentru Planul Urbanistic Zonal. Deşi cheltuielile au fost mari, spun reprezentanţii municipalităţii, şi câştigurile vor fi pe măsură. Pe Şincai 13 există o clădire lăsată în paragină. Aşa cum arată un anunţ postat pe clădire, Moldovan a scos la vânzare terenul. Reporterii „ADS" nu au reuşit să vorbească cu proprietarul, însă au luat legătura cu un agent imobiliar de la Casa Pitas, agenţia imobiliară care se ocupă de vânzarea imobilului. Pentru parcela de 560 de metri pătraţi, el cere 840.000 de euro, adică 1.500 de euro/metrul pătrat. Acum terenul nu valorează atât, însă agentul imobiliar explică: „se poate construi în regim de înălţime parter plus trei etaje. De fapt, este parter plus patru etaje, dar al patrulea etaj este retras. Nu există aviz de construcţie, dar putem condiţiona vânzarea de obţinerea autorizaţiei, tocmai pentru simplul motiv că multora le vine greu să creadă că acolo se poate construi".

S-a deschis cutia Pandorei

De ce s-a decis modificarea regimului de construcţie în centru? Un răspuns nu am reuşit să află de la Ligia Subţirică, arhitectul-şef al oraşului, care nu a putut nici măcar să explice ce efect va avea acestă hotărâre asupra regimului construcţiilor din centru. „Deocamdată nu se ştie cum şi în ce mod va afecta zona o astfel de construcţie", a arătat Subţirică. Un răspuns am primit de la arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR): „Se încearcă o densificare a zonei, care trebuie adusă la un nivel omogen de înălţime. Deocamdată, capetele străzilor sunt mai înalte, iar mijlocul este compus preponderent din case tip parter". Bazându-se pe acest raţionament şi locuitorii de strada Bariţiu, unde s-au ridicat două sedii de bănci care au mai mult de cinci niveluri, vor putea cere „omogenizarea" înălţimii. 

Arhitectul Virgil Pop, de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, spune că proiectul lui Marin Moldovan este realizabil dar cu condiţia să respecte parametrii de înălţime. „Este benefic să apară o clădire nouă în locul gardului de beton existent acum pe Şincai, însă exclus să avem o clădire mamut în zonă. Deţinătorul clădirii nu are bani mai mult ca sigur să construiască în zonă. Cel mai probabil a cumpărat terenul la un preţ derizoriu, l-a prins criza şi are ca opţiune vânzarea parcelei ca teren construibil, cu tot cu avize", a explicat Virgil Pop.  În 2007, proprietarul clădirii era Biserica Reformată, spune Pop.