Alăptarea bebeluşului la sân, „subminată de interese industriale“. De ce este vitală relaţia dintre mamă şi copil în primii ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alăptarea copiilor până la vârsta de 2 ani este esenţială FOTO: Ivette Ivens
Alăptarea copiilor până la vârsta de 2 ani este esenţială FOTO: Ivette Ivens

În ţările dezvoltate, în ultimele decenii s-a încercat subminarea procesului natural de alimentaţie al copilului din interese industriale, forţându-se înlocuirea laptelui de mamă cu alte alimente, este de părere Marta Mureşan, medic primar pediatru la Clinica Dominic Stanca din Cluj-Napoca şi formatorul consultanţilor în lactaţie din România. Specialista ne-a explicat importanţa alăptării până la vârsta de 2 ani.

UNICEF recomandă alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi continuarea alăptării în paralel cu alte alimente, până la 2 ani.
 

“Hrănirea adecvată a sugarilor şi a copiilor mici pot creşte şansele de supravieţuire. De asemenea, contribuie la o creştere şi dezvoltare optime, în special în fereastra critică de la naştere până la vârsta de 2 ani. În mod ideal, sugarii ar trebui să fie alăptaţi în decurs de o oră de la naştere, hrăniţi exclusiv prin alăptare în primele şase luni de viaţă şi să se continue alăptarea până la vârsta de 2 ani. Începând de la 6 luni, alăptarea trebuie combinată cu hrănirea în condiţii de siguranţă, cu alimente solide, semi-solide şi moi adecvate vârstei”, se arată într-un raport UNICEF.

Studiul continuă arătând avantajele alăptatului: “La un sugar care nu este exclusiv hrănit la sân există un risc substanţial mai mare de deces de diaree sau pneumonie decât la cel hrănit exclusiv la sân. Mai mult decât atât, alăptarea susţine sistemul imunitar la sugari şi i-ar putea proteja mai târziu în viaţă de boli cronice, cum ar fi obezitatea şi diabetul. În plus, alăptarea protejează mamele împotriva anumitor tipuri de cancer şi alte condiţii de sănătate. Hrănirea adecvată de la 6 luni poate preveni subnutriţia şi scade riscul de boli infecţioase, cum ar fi diareea si pneumonia. Cu toate acestea, în ciuda tuturor potenţialelor beneficii, doar aproximativ două cincimi din copiii din întreaga lume sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare în primele şase luni de viaţă şi doar în jur de două treimi trec la o alimentaţie solidă graduală”.  

Un mod de viaţă 

Marta Mureşan, medic primar pediatru la Clinica „Dominic Stanca“ din Cluj-Napoca şi formatorul consultanţilor în lactaţie din România, explică pentru “Adevărul” de ce este important ca mamele să încerce să alăpteze cât mai mult.

“Alăptarea constitue baza unei populaţii sănătoase fizic şi mental. Şi aici vorbim de «alăptarea biologică» şi nu de cea «culturală» (care în ultimele decenii s-a încetăţenit şi la noi). Alăptarea biologică este o alimentaţie care nu restrânge suptul copilului, este dirijat de copil, este un mod de viaţă (mama alăptează dormind, măncând, citind, gătind, mergând la cumpărături, călătorind şi ziua şi noaptea) şi asigură un contact strâns între mamă şi copil. Copilul e în permanenţă cu mama, de multe ori dorm împreună, formează în continuare (până la 6-9 luni) un cuplu unic. Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Ministerul Sănătăţii din România recomandă alăptarea exclusivă 6 luni şi continuarea alăptării şi după 6 luni pe lângă o alimentaţie complementară corectă, până la 2 ani sau peste, în funcţie de dorinţa cuplului mama-copil”, explică specialista. 

Alăptarea în ţările dezvoltate

Mureşan susţine că, în mod normal, un copil se înţarcă singur între 3 şi 4 ani, dar în societăţile dezvoltate se tinde spre grăbirea nejustificată a acestui proces: “În cea mai mare parte a lumii este normal să vezi un copil de 2 ani alăptat. În ţările dezvoltate, în ultimele decenii, s-a încercat subminarea procesului natural de alimentaţie al copilului din interese industriale, se forţa înlocuirea laptelui de mamă cu alte alimente, mai ales cu cele produse de companiile de lapte praf. Valoarea nutritivă a laptelui de mamă nu se schimbă după 6 luni, este aceeaşi şi la 2 ani (nevoile energetice ale copiilor cresc si se epuizează rezervele de fier, de aceea se începe diversificarea), continuă să aibă o balanţă echilibrată de substanţe nutritive de calitate superioară comparativ cu alimentele date în completare, nutrienţi specifici speciei umane, asigură 75% şi mai mult din necesarul energetic între 6 şi 8 luni, 50% între 9 luni - 1 an, 40% din necesarul energetic după primul an de viaţă (12 -24 luni)”.

Alăptarea şi sistemul imunitar

“Sistemul imun al copilului este dezvoltat mai bine doar la 2 ani şi, până atunci, laptele de mama este principalul factor de apărare (concentraţia de anticorpi pe care-i primeşte copilul/zi prin laptele de mamă este la fel de mare la 2 ani ca la naştere) şi stimulează şi imunitatea proprie a copilului, şi răspunsul la vaccinuri. Pentru mamă, cu cât mai mult alăptează, cu atât este mai apărată de riscul cancerului de san şi cel al altor cancere, de osteoporoză. Dar poate cel mai important lucru este faptul că alăptarea asigură o dezvoltare psiho-emoţională echilibrată a copilului. Interdependenţă reciprocă prin alăptare a mamei şi copilului fundamentează legătură mama - copil şi reduce tulburările emoţionale şi de adaptare a copilului în adolescenţă; dependenţă creată prin alăptare (nu mai este valabilă teoria bunicilor de a nu-i răsfaţă) îl ajută mai târziu să devină o persoană independentă; Este baza pentru dezvoltarea relaţiilor socio-umane de mai târziu; primind afecţiune, ca adult va şti să dăruiască dragoste”, explică Mureşan.

Cui să te adresezi dacă ai probleme

I-am cerut specialistului o recomandare pentru malele care au probleme cu alăptatul: “Sfaturile mele pentru mamele care întâmpină probleme în alăptare este să se adreseze unui consultant în lactaţie certificat internaţional (IBCLC). Sunt 35 în România şi în fiecare an se dă examen şi în România (sunt primul IBCLC din ţară şi coordonatoarea examenului internaţional pentru România) şi să nu apeleze la falşii "specialişti în alăptare", care nu au studiile temeinice ale unui consultant de lactaţie certificat internaţional, „pentru că şi la alăptare se pricepe toată lumea, ca la fotbal.”

Carte de vizită 

Dr. Marta Mureşan, Medic Primar Pediatru, Doctor în Medicină. Experienţă de peste 15 ani în Neonatologie, Consultant în Lactatie şi Alăptare Certificat Internaţional (IBCLC), Coordonatorul pentru România al bordului de examinatori consultanţi de alăptare (IBLCE), Trainer acreditat ANC (Autoritatea Naţională pentru Calificări).
Membru fondator al Societăţii de Genetică Medicală din România din 1994 şi al Societăţii Române de Medicină Perinatală din 1995. Membru al Societăţii Europeane de Medicină Perinatală din 1996. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Consultanţilor de Lactatie (ILCA) din 2003. Autor şi iniţiator al cursului “Promovarea alăptării în Medicină Primară” susţinut în 2005 la Cluj-Napoca. Din 2010, în cadrul Asociaţiei ProMAMA, a iniţiat cursul "Educaţie în Lactatie" de formare şi pregătire pentru viitorii consultanţi de lactatie din România, fiind persoană care a adus în România profesia de CONSULTANT ÎN ALĂPTARE.

Citeşte şi:

O mamă din Cluj a ajuns studiu de caz pentru medicii din SUA, după ce nu a urmat sfaturile specialiştilor care i-au recomandat să înceteze alăptarea

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite