Ultimele cuvinte ale locotenentului erou al bătăliei de la Câmpulung din 1916: „Continuaţi lupta cu orice preţ“
0
Un tânăr locotenent din Călăraşi s-a remarcat prin vitejie în timpul bătăliei de la Câmpulung Muscel din 1916. Aflat în prima linie a frontului, Alexandru Stoicescu şi-a îndemnat camarazii să continue lupta cu price preţ în momentul în care, grav rănit la gât de un glonţ inamic, era transportat către un punct de prim-ajutor.
A fost înhumat în cimitirul satului Flămânda (astăzi satul Poiana, comuna Ciuperceni, judeţul Teleorman).
Viteazul fiu al oraşului Călăraşi, locotenent Stoicescu M. Alexandru, a fost exhumat în anul 1922 şi reînhumat în Cimitirul Eroilor din municipiul Călăraşi, pentru a fi mai aproape de rudele care doreau să-i omagieze memoria.
Deşi era absolvent al Şcolii Superioare de Comerţ, Stoicescu a dorit să se afle în fruntea soldaţilor care luptau pentru apărarea satului Cândeşti. Numele său apare înscris în Cartea de Aur a eroilor, veteranilor şi a operelor comemorative de război din municipiul Călăraşi, lucrarea editată în cadrul Centenarului marii Uniri, 1918-2018, aparţinând prof. Nicolae Ţiripan, istoric. A fost înhumat în cimitirul satului Flămânda (astăzi satul Poiana, comuna Ciuperceni, judeţul Teleorman).
Un violent atac
Luptele din regiunea Câmpulung Muscel luaseră aspectul războiului de poziţie. Trupele române sunt supuse unui permanent şi violent bombardament, în timp ce coloanele de infanterie ale Diviziei a 12-a bavareze pornesc la atac prin văile Argeşului şi Pravăţului, fiind întâmpinate de focul artileriei noastre şi apoi atacate la baionetă.
La 11 noiembrie 1916 începea cea de-a treia bătălie de la Câmpulung. Atacul ordonat al inamicului asupra flancului stâng românesc, de la Lereşti până la Cândeşti, era susţinut de o puternică artilerie grea şi proiectile asfixiante.
Locotenentul Stoicescu, în fruntea oamenilor săi, lupta pentru apărarea satului Cândeşti. Toată ura cu care soldaţii români veniseră de la Turtucaia se revarsă asupra valurilor inamice, lăsând în urmă grămezi de trupuri duşmane ca şi la Antimova, în Bulgaria. În seara aceleiaşi zile, în timpul ofensivei, un glonţ îi curmă însă viaţa locotenentului Stoicescu, stăpungându-l în gât. Cu ultimele puteri, pe când era transportat spre postul de prim-ajutor, i-a transmis sublocotenentului său să continue lupta cu orice preţ. A fost înhumat în cimitirul satului Flămânda.
Viteazul fiu al oraşului Călăraşi, locotenent Stoicescu M. Alexandru, a fost exhumat în anul 1922 şi reînhumat în Cimitirul Eroilor din municipiul Călăraşi, pentru a fi mai aproape de rudele care doreau să-i omagieze memoria.
Nu a dorit o carieră administrativă
Stoicescu M. Alexandru s-a născut la Călăraşi. A făcut studiile primare în oraşul natal, iar cele liceale la Bucureşti, în cadrul Şcolii Superioare de Comerţ. Îşi satisface stagiul militar primind gradul de sublocotenent în rezervă. Sublocotenent de rezervă în cadrul Regimentului 36 Infanterie, participă la Campania din Bulgaria, în al Doilea Război Balcanic, unde este avansat la gradul de locotenent. În virtutea studiilor speciale pe care le avea, ar fi putut rămâne în administraţie, însă a considerat că locul lui e în prima linie a frontului.
Mobilizarea îl găseşte în tranşeele de la Turtucaia, în sectorul Antimova. Din momentul în care capul de pod de la Turtucaia a căzut în mâinile duşmanului, drumul de retragere spre Silistra e tăiat de mitralierele inamice. Singura posibilitate de scăpare era traversarea Dunării înot. Sub tirul bulgarilor, locotenentul Stoicescu ajunge la mal şi reuşeşte să scape. Se reface şi în luna octombrie 1916 pleacă cu un detaşament al Regimentului 36/76 Infanterie la Câmpulung, intrând direct în luptă.
Monumentul de pe dealul Mateiaş
În memoria eroilor căzuţi în bătălie, pe dealul Mateiaş, pe raza administrativă a comunei Valea Mare – Pravăţ a fost ridicat un mausoleu. Edificiul a fost construit în memoria eroilor români decedaţi în Primul Război Mondial, şi a fost construit între anii 1928-1940 prin grija Societăţii „Cultul Eroilor“.
Monumentul este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief cu o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit.
În zona Mateiaşului, Grupul Nămăieşti – condus de generalul Traian Găiseanu – având în componenţă diviziile 22 şi 12 Infanterie, a reuşit să reziste unui inamic net superior echipat şi mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor Centrale spre Câmpia Română, dar din cauza străpungerii frontului pe Jiu, soldaţii celor două divizii au primit ordin să se retragă – neînvinşi – pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgovişte.
Se încarcă comentariile...
