Romii rudari, ultimii cioplitori în lemn din Bărăgan. Meșteșugul iscusit care i-a ajutat să supraviețuiască

0
0

Ultimii meșteri rudari din județul Călărași, iscusiți cioplitori ai lemnului, au fost incluși într-o cercetare realizată de specialiști de la Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”. Bătrânii le-au povestit cercetătorilor cum au învățat meserie din tată în fiu, iar această îndeletnicire i-a ajutat să supraviețuiască.

Atelierul din curtea casei FOTO Facebook Muzeul Satului
Atelierul din curtea casei FOTO Facebook Muzeul Satului

Obiectele realizate erau vândute din sat în sat ori la târguri,  cu banii sau produsele alimentare obținute reușind să-și întrețină familiile numeroase.

În secolul trecut lingura din lemn nu lipsea din nici o gospodărie țărănească, dar o puteai găsi chiar și în bucătăriile celor care locuiau în orașe.

Astăzi, în mediul rural, este în continuare folosită atât pentru gătit, cât și cu ocazia unor datini creștinești. Lingura din lemn este oferită la vremea moșilor de vară sau de iarnă, dar și la pomenirile de peste an, alături de o strachină de lut (castron de ciorbă). Pentru cei mai tineri, lingura din lemn a devenit un obiect decorativ, de artizanat, care-i poartă într-o altă lume. Indiferent că sunt folosite pentru gătit sau ca decorațiune, lingurile din lemn sunt cioplite și acum de meșterii rudari, la fel ca și în trecut.

Atelierul din curtea casei

Ion Turbatu, 75 ani de ani, comuna Spantov, județul Călărași, este meșter rudar de la 14 ani. Și-a petrecut tinerețea pe drumuri, în târgurile din județul Ialomița, unde își vindea produsele confecționate din lemn - scaune, linguri, coveți și albii. Continuă să lucreze și astăzi și nu poate renunța la meșteșugul pe care îl face cu mult drag.

„Atelierul” îl are chiar în curtea casei sale. Și-a pregătit mai multe bucăți de lemn tăiate din același trunchi de copac. Fiecare bucată este cioplită mai întâi cu toporul pentru a i se forma nefinisată a lingurii, apoi căușul lingurii este realizat cu o teslă pentru cioplit care are „limba adâncită”. Finisajele finale se fac cu ajutorul unor cuțite utilizate de meșterii rudari.

Cioplitul în lemn i-a ajutat pe rudari să supraviețuiască FOTO Facebook Muzeul Satului
Cioplitul în lemn i-a ajutat pe rudari să supraviețuiască FOTO Facebook Muzeul Satului

 „Noi eram bine văzuţi pe timpuri. Ne vindeam marfa din sat în sat, plecam cu căruţele şi făceam turul Călăraşiului. Linguri, copăi, boluri, furculiţe, mese şi scăunele cu trei picioare, cam tot ce are nevoie omul în bătătură. Acum, aproape nimeni nu ne mai caută“, spune meșterul din Spanțov.

De-a lungul timpului, meșterii rudari au fost și sunt iscusiți cioplitori ai lemnului. Din lemn realizau diverse obiecte precum copăi (”ălbii”), linguri, spatule, rotițe, fuse, scăunele (cu trei sau patru picioare) mese, făcălețe. pentru asta foloseau unelte metalice, specifice, făurite de către fierari, de obicei și aceștia din urmă tot romi: topoare, barde, tesle, scoabe, burghie.

Ce unelte folosesc lingurarii

Conform specialiștilor la Muzeul Satului din Capitală, romii rudari, care se ocupă de confecționarea obiectelor din lemn, erau cunoscuți în secolele trecute sub denumirea de lingurari.

Cioplitul în lemn un meșteșug practicat de romii rudari FOTO Facebook Muzeul Satului
Cioplitul în lemn un meșteșug practicat de romii rudari FOTO Facebook Muzeul Satului

Au fost numiți așa pentru că aceștia se ocupau cu precădere de cioplirea linguri şi linguroaie din lemn. Primele erau utilizate în gătitul de zi cu zi, linguroaiele fiind folosite pentru ceaunele mari în gospodării și chiar la stâne, unde oierii fierbeau laptele pentru a face brânzeturi. Însă, pe lângă linguri, meșterii romi mai realizau și alte obiecte de uz casnic: covate, copăi, scăunele și scaune.

"'Meșterii rudari pe care i-am întâlnit în cercetările pentru acest proiect folosesc un set standard de unelte în atelierele lor: toporișcă pentru a cioplirea inițială a bucăților brute din lemn, teslă care are „limba adâncită” pentru cioplirea inițială a formelor adâncite și cuțit cu lamă îngustă pentru finisajele finale ale obiectelor din lemn.

Rom rudar din județul Călărași FOTO Facebook Muzeul Satului
Rom rudar din județul Călărași FOTO Facebook Muzeul Satului

Unii dintre ei aveau strung (”strug” după cum se exprimau ei) ce dispunea de un cuțit (o gripcă) acționat manual; acesta era utilizat la realizarea fuselor și făcălețelor.

Din povestirile rudarilor am aflat că obiectele din lemn erau comercializau în localitățile apropiate, plata fiind de cele mai multe ori cu alimente precum brânză, făină, grâu, porumb, orz etc", povestesc specialiștii de la Muzeul Satului.

Transformă trunchiuri de copac în obiecte decorative

Constantin Nedelcu este un artist rom extrem de talentat. Sculptează lemnul transformând trunchiuri de copac fi în obiecte casnice sau decorative. Însă, acesta se mândrește îndeosebi cu sculpturile complexe, cu realizarea unor piese de mobilier și cu decorarea suprafețelor din lemn utilizând tehnica pirogravurii.

Meșterul nu are studii, dar a avut un talent nativ și s-a folosit de acesta pentru a-și asigura traiul de zi cu zi. La cei 62 de ani, pensionarul, care locuiește în satul Stancea (comuna Spanțov, județul Călărași) continuă să lucreze în lemn, iar uneori pictează.

Cioplitor în lemn din județul Călărași FOTO Facebook Muzeul satului
Cioplitor în lemn din județul Călărași FOTO Facebook Muzeul satului

Meșteșugul sculptatului artistic este unul dintre cele mai puțin întâlnite în comunitățile rome. De-a lungul vremii romii s-au ocupat de realizarea de obiecte casnice din lemn - linguri, fuse pentru torsul lânii, copăi pentru prepararea mâncării și diferite vase cu utilitate în bucătărie. Puțini sunt cei care au trecut dincolo de această „barieră” și au pășit în lumea artistică”, explică Răzvan Petcu, muzeograf la Muzeul Satului din Capitală.

În gospodăria meșterului rudar Gâtan Vergică (91 de ani), din satul Mânăstirea, județul Călărași, printre butuci, așchii, capre și câini, prind viață linguri mari, linguri mici, mese mici rotunde, găvane (castroane din lemn), copăi, cozi de sapă sau topor, uneori fuse și făcălețe, scaunele cu trei picioare.

Proiectul de cercetare "Rom(a)nor Interferences"

Echipa de cercetare „Rom(a)nor Interferences” s-a întâlnit în perioada iunie-august 2022 cu mai mulți membrii ai comunităților de rudari și romi din județele Călărași, Giurgiu și Ialomița.

Au descoperit meșteșugurile, vechi de sute de ani, practicate de aceste comunități: cioplitul lemnului (rudăritul), cărămidăritul, lucrarea fierului și realizarea de obiecte de uz casnic din alamă. Au întâlnit și artiști lăutari, precum și sculptori și pictori.

Obiect decorativ realizat din trunchi de copac FOTO Facebook Muzeul Satului
Obiect decorativ realizat din trunchi de copac FOTO Facebook Muzeul Satului

Echipa de cercetare a fost compusă din Florian Dumitrache, Petre Terescenco, Cătălin Stoian, Răzvan Petcu, Aurelia Tudor și Georgiana Onoiu, precum și asistent managerul Rareș Dina. Proiectul predefinit ROM(a)NOR Interferences este implementat de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 - 2021 prin Programul RO-Cultura.

Călăraşi


Ultimele știri
Cele mai citite