Prognoze optimiste. Avem ce pune pe masă: pâine şi mămăligă din belşug în 2014

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Veşti bune pentru români! Vom avea mămăligă şi pâine din belşug şi în acest.  Alimentele de bază nu vor suferi modificări de preţ, deoarece prognozele despre viitoarele recolte sunt optimiste. În Bărăgan, grânarul României, fermierii abia aşteaptă să culeagă bogăţiile din câmp.



Toamna deosebit de blândă le-a permis oamenilor să însămânţeze terenurile cu grâu, iar culturile s-u dezvoltat în voie, ajutate de temperaturile blânde. Zăpada ce a acoperit câmpiile în luna ianuarie a venit ca o “gură de oxigen”.

“Avem o prognoză pozitivă şi încurajatoare pentru recolta din acest an. Să sperăm că va fi la fel de bună ca cea de anul trecut. Aşadar, nu vem motive de îngrijorare în ceea ce priveşte preţul pâinii. Pentru omul de rând, chiar dacă preţul la grâu va creşte, pâinea rămâne cel puţin la acelaşi nivel ca şi anul trecut. Un impact pozitiv îl are însă şi reducerea TVA”, a precizat deputatul de Călăraşi Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice a Camerei Deputaţilor.

Recoltă bună la vară

Conform analizelor specialiştilor, efectele primelor două luni de iarnă au adus un val de temeri pentru fermieri, în legătură cu umiditatea din sol. Venirea valului de ninsori a risipit însă îndoielile. “ Zăpada a ţinut protecţie şi a ajutat plantele să se dezvolte, ceea ce ne face să credem că vom avea o recoltă bună la vară”, a precizat Steriu.
Şi producătorii de pâine din Bărăgan sunt mulţumiţi că au de lucru în continuare. “ Cât de sărăci ar fi, pâinea tot se cumpără. E alimentul de bază care nu lipeseşte de pe nicio masă. Ne descurcăm şi noi mai greu cu costurile de producţie, însă încercăm să ne meţinem pe linia de plutire”, spune patronul unei brutării din Călăraşi.

Tehnologie de ultimă oră

Un an la fel de bun se anunţă şi pentru porumb. Anual, în România se cultivă cu porumb în jur de 3 milioane de hectare, ceea ce reprezintă cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa. În Bărăgan, pentru ca recolta să fie pe măsura aşteptărilor, cultivatorii de cereale lucrează ca la carte. “Dacă ai tehnologie de ultimă oră şi fiecare pas pe care îl faci este bine măsurat, iese bine. Trebuie să avem noroc şi cu vremea. Să ţină cu noi, că altfel.. e vai şi-amar. Rămânem fără mâncare”, spun fermierii.

George Popa, cultivator de cereale şi crescător de oi, a vrut de multe ori să renunţe. Multe ierni i-au adus pagubă, atunci când îngheţul a dat peste cap toată munca făcută cu sudoare toamna.„ Semănăm mazăre şi ovăz, dar dacă nu sunt precipitaţii, totul este în zadar. Acum 2 ani am ieşit din iarnă cu 700 de hectare de rapiţă compromise. Dacă nu am furaje, e greu cu atâtea animale”, a precizat Popa.

Să plouă câte puţin

Dacă vremea nu este frumoasă, se duce totul pe apa sâmbetei.  Toma Adrian Dinu, profesor universitar şi decan al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară-Filiala Călăraşi, spune că previziunile pentru acest an sunt legate exclusiv de vreme.

„Dacă plouă câte puţin în fiecare lună până în august, vom avea porumb masiv şi pentru export, dar şi pentru consumul intern. Va fi mâncare pentru toată lumea.  Dacă vine seceta, situaţia se schimbă radical. În privinţa preţului, e greu de ghicit, pentru că fermierii nu sunt niciodată mulţumiţi. Când e prea multă recoltă, scade preţul. Între 0,70 şi 0,90 de bani pe kilogram, eu cred că este un preţ bun, aşa cum a fost anul trecut. Deocamdată, este prematur să ne pronunţăm asupra preţului. Aşteptăm să vedem care va fi vremea în primăvară când fermierii se pregătesc să însămânţeze ogoarele”, spune profesorul Dinu.

Bărăganul, în top

Judeţul Călăraşi se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Conform datelor furnizate de Direcţia Agricolă, în 2013, din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici.

Până în prezent, în judeţul Călăraşi a fost însămânţată o suprafaţă de aproximativ 205.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă este ocupată de grâu. Peste 150.000 de hectare au fost semănate în toamna lui 2013. O altă suprafaţă importantă este ocupată de cultura de rapiţă, peste 41.000 de hectare. De asemenea, orzul a fost însămânţat pe 31.000 de hectare, iar orzoaica de toamnă din cele 4.786 de hectare au fost semănate 4.184. Pentru că vremea a fost de partea agricultorilor, pentru însămânţările de primăvară au fost deja arate 80.167 de hectare.
România a cultivat, în 2013, 2.573.000 ha cu porumb, mai puţin cu 148.200 ha decât în 2012.

Vă recomandăm şi:

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură

Fermierii din Vrancea consideră că agricultura reprezintă singura şansă viabilă de redresare a economiei ţării

Primăvară de noiembrie. Vreme „anormal“ de bună pentru agricultură

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite