Pompierul care aleargă mii de kilometri pentru a-i ajuta pe copiii în dificultate: „Toţi putem să facem asta, doar că trebuie să căutăm în noi resursele“
0Sebastian Laurenţiu Ghioca este subofiţer operativ principal în dispeceratul ISU Călăraşi, iar în timpul liber pedalează sau aleargă la maratoane cu scopul de a strânge fonduri pentru cauze umanitare
Pedalează şi aleargă mii de kilometri pe an, acceptă cele mai dificile provocări şi îşi stabileşte mereu ţinte tot mai greu de atins, din pasiune pentru sport şi din dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie.
Subofiţer operativ principal în cadrul compartimentului Monitorizarea Situaţiilor de Urgenţă şi Dispecerat de la ISU Călăraşi, Sebastian Ghioca, de 45 de ani, este modest şi nu-i place să vorbească despre acţiunile sale.
„E firescul meu, aşa sunt eu, îmi place să ajut. Cred că toţi ar trebui să avem această solidaritate, empatie, disponibilitate de a oferi sprijin. Nu este greu, este de fiecare dată provocarea de a mă autodepăşi, de a-mi testa limitele, de a aduce bucurie pe chipul unui copil bolnav“, spune militarul.
Totul a pornit în urmă cu şapte ani când, alături de o rudă cu probleme de sănătate, a mers la Spitalul Fundeni din Capitală. Aici a văzut o imagine care i-a sfâşiat inima. Copiilor bolnavi le erau făcute zilele mai uşoare de către voluntari străini, niciun român printre ei.
Acest lucru l-a pus pe gânduri şi i-a dat forţa să organizeze campanii umanitare la Călăraşi, să ajute copii şi familii aflate la nevoie din toată ţara. De atunci, s-a dedicat trup şi suflet cauzelor nobile. A găsit o modalitate eficientă de a face acest lucru: a îmbinat plăcerea de a accepta cele mai grele provocări sportive din atletism şi ciclism cu scopul declarat de a colecta fonduri pentru ajutorarea oamenilor aflaţi în nevoie, pentru a sprijini copiii în dificultate, pentru a da o mână de ajutor fundaţiilor care luptă în scop caritabil.
„Este foarte simplu, nu e complicat nimic din ceea ce fac. Toţi putem să facem asta, doar că trebuie să căutăm în noi resursele. Nu te costă nimic. Ziua are 24 de ore pentru toată lumea. Există timp pentru toate, cine spune că nu are timp înseamnă că nu se organizează cum trebuie. Este vorba despre priorităţi, despre ceea ce te face împlinit, despre lucrurile mărunte care îţi aduc bucurie. Nu am o reţetă anume. Fac totul cu dăruire, perseverenţă, ambiţie, antrenamente şi multă determinare. Cred că toţi ar trebui să ne dorim să facem ceva bun“, explică Sebastian Ghioca.
FIECARE GEST CONTEAZĂ
În fiecare an, începând cu 2015, călărăşeanul aleargă pentru copiii abandonaţi de familie şi care suferă de afecţiuni neurologice grave. Răspunde prezent fiecărei provocări. Părinte la rândul său – are doi băieţi, unul de 9, celălalt de 18 ani –, Sebastian a găsit loc în sufletul lui şi pentru micuţii abandonaţi. Nu are cum să nu-i ajute. „Pentru că aceşti copii s-au lipit de inima mea şi pentru că am promis că voi încerca să le fiu mereu aproape şi în acest an am alergat pentru ei la Raiffeisen Marathon.
Este important ca împreună să îi susţinem pe copiii abandonaţi de părinţi în spitale şi care suferă de afecţiuni neurologice grave. Şi nu uitaţi că fiecare gest contează“, spune călărăşeanul.
COMPETIŢIILE CARE L-AU AJUTAT SĂ-ŞI DEPĂŞEASCĂ LIMITELE
Sebastian a participat în utimii ani la mai multe competiţii interne şi internaţionale de ciclism şi atletism sau probe combinate reprezentând ISU Călăraşi, Fundaţia CID din Bucureşti, cât şi alte cazuri sociale, toate cu scopul de a colecta fonduri pentru cauzele pe care le sprijină.
Când sprijină Fundaţia CID (Copii în dificultate) o face cu toată pasiunea, ţinta fiind de fiecare dată alta şi mai greu de depăşit, iar scopul întotdeauna nobil, acela de a aduce bucurie copiilor cu probleme de sănătate.
Alături de colegi pasionaţi de-ai săi, care îmbrăţişează aceleaşi principii de viaţă ca el, precum Adrian Persuceanu, Cristian Ghilt, Cristian Ivanof şi Luca Manole, Sebastian Ghioca îşi alege ţinte din ce în ce mai greu de atins, provocări care efectiv duc la epuizare. Dar subofiţerul supune că, atunci când îţi impui obiective dificile şi le atingi, acest fapt te dezvoltă, îţi dă încredere şi îţi aduce mulţumirea sufletească.
La începutul acestui an, pe 26 ianuarie, Sebastian Ghioca a participat la competiţia Gerar, un semimaraton în Parcul IOR din Capitală, scopul fiind colectarea de fonduri pentru Fundaţia CID (la Gerar s-a alergat la o temperatură de -9 grade Celsius). Apoi, la Cluj, a obţinut un Brevet de 400 de kilometri, scopul fiind întrajutorarea copiilor de la Fundaţia CID.
În această vară a pedalat în Parcul Naţional Tzoumerka din Grecia, la Everesting. Mai exact, a pedalat aproximativ 250 de kilometri, cu diferenţe de nivel de sute de metri, în aproximativ 23 de ore. Tot în această vară a participat, alături de colegii săi care sprijină Fundaţia CID, la Triatlonul de la Mamaia, unde şi-a depăşit din nou limitele. În septembrie a participat la maratonul Transfier, iar în octombrie, la Maratonul Internaţional de la Bucureşti, pe distanţa clasică de 42,195 de kilometri.
Pe 15 şi 16 noiembrie, a pedalat şi a alergat acasă, la Călăraşi, la BaioFitness, acceptând o nouă provocare: „Aleargă, pedalează şi donează timp de 24 de ore!“. În decembrie, Sebastian participă la Maratonul Bucureştiului dedicat Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie, desigur cu scopul de a-i sprijini pe cei aflaţi în nevoie.
VISEAZĂ LA UN MARATON MONTAN
„Întotdeauna am căutat provocări care mi-au pus la încercare fizicul şi psihicul. Mi-am
stabilit target-uri care iniţial păreau de domeniul SF, dar care m-au ajutat să mă organizez, să mă coordonez, să mă programez şi, în final, să mă autodepăşesc. De multe ori, este greu de exprimat în cuvinte ceea ce simţim când facem asta! Este plăcerea de a depăşi obstacole, greutăţi, împreună cu colegii de suferinţă. E plăcerea de a te bucura de libertatea pe care ţi-o conferă astfel de ture. E vorba despre fericire, bucurie, îndârjire, lacrimi, râsete“, spune militarul.
Pentru a fi în formă maximă, Sebastian se antrenează constant: pedalează, aleargă, înoată. Visul său este să participe la patru-cinci maratoane, unul la Londra şi un altul montan, cu trasee solicitante care să-l facă să caute ţinte tot mai sus, tot mai greu de atins. „Aleg să-mi investesc timpul în lucruri care-mi
aduc plusuri zilnic, dar şi pe termen lung. Nimic nu ţine de noroc, ci de modul conştient, de acţiunile făcute zilnic.
Lumea e cumva ciudată. În jurul meu, când oamenii vorbesc despre acţiunile mele, aud mereu: ce-ţi iese, ce-ţi rămâne, ce-ţi dă? E trist că se gândeşte aşa. Oamenii încă nu au acest sentiment al solidarităţii, nu se implică în acţiuni fără vreun beneficiu. Trebuie să cultivăm în noi acest lucru: dorinţa de a da, de a ajuta fără să avem beneficii materiale. Ceea ce avem cu toţii în comun este acea energie interioară care ne defineşte, dar pe care foarte puţini ştiu s-o exploateze. Mulţi aleg să fie comuni, să fie ca ceilalţi. Este uşor să fii ca ceilalţi, dar este nevoie de curaj să fii diferit“, e de părere Sebastian Ghioca.