Hristos a Înviat! Cea mai veche sărbătoare creştină a strâns în biserici sute de credincioşi, veniţi ca să ia Lumină

Lumina Învierii Foto:I.S.

Învierea din morţi a lui Iisus Hristos este semnul biruinţei sale, iar comemorarea acesteia rămâne de milenii una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai mărită, îmbucurătoare şi solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.

Cea mai importantă sărbătoare a creştinităţii, Învierea Domnului, deschide larg porţile lăcaşurilor de cult. Mănăstirea Libertatea şi Schitul Crucea de Leac din inima Bărăganului au  devenit locuri de pelerinaj în aceste zile încărcate de semnificaţii religioase. În fiecare an, Libertatea, situată în inima câmpului, la 5 kilometri de satul Coslogeni, devine neîncăpătoare pentru credincioşi. Lăcaşul de cult este recunoscut drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica de aici a fost părăsită şi au păscut oile în ea. La Schitul Crucea de Leac, oamenii vin să ia lumină de Înviere şi să se roage la crucea făcătoare de  minuni.

Sărbătorit încă din epoca apostolică

Cea mai veche şi mai strălucită sărbătoare a creştinătăţii este Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea de Paşte, adică ziua în care noi „prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimile curăţiei şi ale adevărului“, pe Hristos, „Paştele nostru“, Care „S-a jertfit pentru noi“ (I Corinteni 5, 7-8). Conform crestinotodox, împreună cu duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, Paştele a fost sărbătorit încă din epoca apostolică. În conştiinţa Bisericii noastre, Învierea Domnului nu este doar cea mai veche sărbătoare creştină, ci şi începutul şi culmea tuturor sărbătorilor şi a praznicelor, după cum precizează şi Sfântul Ioan Damaschin: „Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor“ (Cântarea a 8-a din Canonul Paştilor).

 Vă recomandăm şi:

Sâmbăta Mare: obiceiuri . De ce se aduce un cocoş alb la Înviere în Bărăgan şi cum ne protejează lumânarea aprinsă

Semnificaţia ultimelor zile din viaţa lui Iisus - Săptămâna Patimilor, când Raiul e închis: de ce Vinerea Mare este ziua cea mai neagră din istoria creştinismului

Tradiţii şi superstiţii de Florii: ce să faci pentru binele casei. Ritualuri păgâne de înfrumuseţare, salcia sfinţită în această zi are puteri miraculoase

Ce înseamnă dezlegare la peşte în Postul Mare şi de ce au parte credincioşii de praznic împărătesc, de Buna Vestire