FOTO Pelerini din tot Bărăganul, aşteptaţi la sărbătoarea Sfintei Treimi de la mănăstirea Libertatea
0
Unul dintre cele mai căutate locuri de rugăciune din Bărăgan este mănăstirea Libertatea, cu hramul Sfintei Treimi. La sărbătoarea cu acelaşi nume, prăznuită pe 9 iunie, locul sfânt devine neîncăpător pentru credincioşii din mai multe judeţe.
Lăcaşul de cult deţine sfinte moaşte de la cei 14.000 de prunci ucişi la Ierusalim din porunca lui Irod, de la Sfinţii Părinţi ucişi de perşi în anul 650 după Hristos şi de la Sfinţii Inochentie şi Focşa din Odessa.
În fiecare an, de Sfânta Treime, Libertatea, situată în inima câmpului, la 5 kilometri de satul Coslogeni, devine loc de pelerinaj. Lăcaşul de cult este recunoscut drept perla Bărăganului, după ce mai bine de 20 de ani biserica de aici a fost părăsită şi au păscut oile în ea.
Mănăstirea a fost refăcută şi a renăscut din propria cenuşă, după zeci de ani în care fusese transformată de comunişti în grajd. În prezent, aici trăiesc 16 măicuţe la ale căror slujbe vin să se închine credincioşi din aproape toate colţurile ţării, maica stareţă Daria fiind recunoscută drept o persoană cu har la care vin să ceară ajutor femeile care nu pot avea prunci.
Biserică de mir
Biserica Mânăstirii Libertatea a fost, iniţial, biserică de mir, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Ridicată în satul Libertatea, între anii 1936-1942, prin străduinţa preotului Nicolae Brebeanu, împreună cu locuitorii aşezării, a fost sfinţită la 26 octombrie 1942, de către Preasfinţitul Cosma Petrovici, episcopul Dunării de Jos.
Maica Daria, stareţa aşezământului monahal a ajuns la Mânăstirea Libertatea pe 1 septembrie 2000, la doar câteva luni după ce s-a primit binecuvântarea pentru înfiinţarea lăcaşului de cult pentru maici. „La mânăstirea Libertatea se trăieşte o viaţă de obşte şi cu program de rugăciune ca în toate mânăstirile. Pentru noi, dar şi pentru semenii noştri, ajutorul primit de la Dumnezeu este esenţial. Ne rugăm pentru toţi cei care ne calcă pragul“, spune maica stareţă.
Prăznuirea Duhului Sfânt
Sfânta Treime este prăznuita a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adica în Lunea Rusaliilor. De Sfânta Treime, biserica ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: "Întru această zi, prăznuim pe însuşi Preasfântul şi de viaţă făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Care este unul din Treime Dumnezeu, notează crestinortodox.ro
."Denumirea aceasta, de dată mai nouă, reprezintă probabil o influenţă catolică (la catolici Sfânta Treime e sărbătorită în prima Duminică după Rusalii). În sec. XII, nici în Apus nu era încă generalizată o asemenea sărbatoare, ci era privită în unele mănăstiri ca o inovaţie; ea a fost stabilita definitiv în Apus abia la 1334.
Vă recomandăm şi:
Tradiţii populare. Rusaliile, ziua în care oamenii răi sunt pedepsiţi de Iele
Tradiţii populare. Înălţarea Domnului sau Ispasul, sărbătoarea când se leagă vrăjile şi descântecele
Se încarcă comentariile...
