Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

După ploile care au provocat un dezastru în judeţul Călăraşi, un alt duşman de temut face prăpăd. Rozătoarele au nimicit aproximativ 30% din producţie, cele mai afectate fiind culturile de grâu, orz şi rapiţă.

„Eu n-am mai văzut aşa ceva! Toate terenurile sunt invadate de şoareci. Avem pagube semnificative şi, din păcate, acum nu prea avem ce să mai facem. Sunt foarte prolifici, într-o lună apare o nouă generaţie din puii proaspăt fătaţi“, ne spune Aurelian Dobre, secretarul Camerei Agricole Călăraşi.
El precizează că fost o iarnă blândă, fără precipitaţii, iar tehnologia de însămânţare fără arătură, «no-till», a făcut ca populaţia de şoareci să explodeze.

„Nimeni nu le mai face faţă“

Dobre crede că singura măsură ar fi aratul ogorului de două ori înainte de semănat, la adâncimi mari ca să poată fi distruse galeriile rozătoarelor. „E de groază, pe câmp sunt dune, te afunzi în ele“, spune Dobre. Nici păsările şi animalele care distrug în mod natural şoarecii nu şi-au mai făcut datoria în acest an.
„Berzele şi ciorile nu mai fac faţă, iar vulpile preferă fazanii şi iepurii. Sunt prea mulţi, nimeni nu le mai face faţă“, a spus Dobre.
Nici aşa însă fermierii nu ar fi în avantaj. „Utilajele consumă mult combustibil. Ştim toţi că nu este convenabil. Motorina se scumpeşte în fiecare zi. Până la urmă, fiecare face acest efort financiar, numai să ştii că scapi de ei. Vă spun sincer, am colegi fermieri care au investit miliarde în substanţe pentru distrugerea şoarecilor şi tot degeaba“, a adăugat Aurelian Dobre.

Tehnologia „no-till“ a dat greş

Însămânţarea direct pe mirişte, fără arătură, adică tehnologia „no-till“, a prins şi la fermierii din Bărăgan, deoarece costurile sunt mici. Spre sfârşitul anului trecut, fermierii se lăudau că au reuşit să însămânţeze ogoarele cu efort minim. Nu s-au gândit însă ce prăpăd îi aşteaptă peste câteva luni.
„Toamna lui 2013 a fost grozavă, excepţională, iar temperaturile ridicate şi gradul de umiditate la sol au fost de partea noastră. În zona Chirnogi s-au făcut însămânţări fără ca terenul să mai fie arat sau discuit. Nu s-a întâmplat acest lucru în niciun an. A fost o toamnă promiţătoare“, declară Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Călăraşi.

El arată că datorită acestui lucru, fermierii au cheltuit bani puţini sau deloc cu pregătirea terenului agricol. „La Chirnogi, unul dintre cei mai importanţi cultivatori de cereale şi plante oleaginoase din România, cu utilaje performante, au semănat 35.000 de hectare cu porumb, orz, rapiţă şi soia“, preciza Ciulinaru.
„Singura soluţie pentru ca la anul să nu mai avem această problemă este să facem acum o arătură, după recoltare, şi încă una la toamnă sau în primăvară. Dar tot o să avem bătăi de cap. Pe lângă pagube, riscăm să defectăm combinele din cauza movilelor care ajung şi la un metru, făcute de una dintre cele două specii care ne afectează culturile“, explică Aurelian  Dobre.

Şi ploile au făcut prăpăd

Nici vremea nu a ţinut cu agricultorii. Ploile din ultima perioadă au dat peste cap campania de recoltare. Până la această dată, din cele 237.991 de hectare de culturi de păioase au fost culese din câmp aproximativ 90.000 de hectare. Ploile abundente, grindina şi furtunile au distrus 4.862 de hectare de cereale. Potrivit Direcţiei Agricole Călăraşi, 1.720 hectare de grâu, 1.470 hectare de orz, 513 de rapiţă, 503 floarea soarelui şi peste 100 de porumb au fost calamitate.

Vă recomandăm şi:

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură