VIDEO Povestea Ameliei Papazissu, unul dintre ”tezaurele umane vii” ale Buzăului

A îndrumat sute de copii în arta populară, a oferit patrimoniului cultural sute de ţesături din lână şi păr de capră, a arătat lumii prin expoziţii şi târguri tradiţia autentică a zonei Buzăului şi iată că a venit recunoaşterea. Creatoarea populară, Amelia Papazissu, a primit zilele trecute titlul onorific de ”Tezaur Uman Viu”, de la UNESCO, de care se mai bucură doar doi buzoieni: ţesătoarea Adela Petre şi creatorul de instrumente, Mircea Micu.

Acasă, Amelia Papazissu are un preţios depozit de textile şi ţesături vechi, moştenite de la străbunii ei. Tezaurul se îmbogăţeşte de la o zi la alta cu câte un ştergar sau o traistă, pe care creatoarea populară le confecţionează în pauzele dintre activităţile gospodăreşti.

Toată familia Papazissu participă la actul de creaţie. Pentru ca Amelia să aibă ce lucra, trebuie o pregătire prealabilă a războiului de ţesut, activitate de care răspunde soţul creatoarei.

Universul de zi cu zi al artistei se împarte între casă, unde are atelierul propriu de creaţie, şi Clubul Copiilor din Beceni, unde zilnic le predă micuţilor tainele ţesutului în lână şi păr de capră.

”După ce m-am căsătorit, la 21 de ani, am învăţat de la o vecină să ţes în război orizontal apoi m-a încântat foarte mult ţesutul la război vertical prin faptul că am fost în vizită la Mănăstirea Răteşti, acolo am văzut-o pe măicuţa Benedicta, care nu mai este printre noi, lucra foarte frumos şi pe mine m-a încântat. De la ea am preluat acest meşteşug”, îşi aminteşte Amelia Papazissu de începuturile ei în carieră. 

În cele aproape patru decenii de activitate, Amelia Papazissu a utilizat în creaţiile sale numai motive tradiţionale de pe Valea Slănicului.

”M-am documentat foarte mult şi am încercat să fac numai ţesături tradiţionale de pe Valea Slănicului, specifice Văii Slănicului. Motivele sunt numai cele de pe scoarţele tradiţionale româneşti. Sunt în special motive geometrice, care ne reprezintă pe noi, cum ar fi motivul rombului, suveicuţa, chenarul simplu, chenarul cu colţişori. La început a fost inspiraţia, apoi a intervenit creaţia, pentru că nu am aceeaşi ţesătură de acelaşi fel”, spune creatoarea populară.

Pentru familia Ameliei, arta populară este şi o mică afacere. De pe urma unui ştergar din păr de capră, de exemplu, se poate alege cu profit de 100 de euro.

”Străinii sunt foarte încântaţi de ceea ce fac toţi meşterii autentici din ţară şi mă refer aici la Muzeul Astra din Sibiu. Acolo am fost prima dată şi vin foarte mulţi turişti. Se cumpără şi ceea ce mă bucură cel mai mult este că în ultimii ani au început să cumpere românii şi în special românii care pleacă în străinătate, un mic suvenir pentru românii din străinătate. E un lucru foarte bun, înseamnă că mai iubesc România şi pe noi, românii”, declară Amelia Papazissu.

Amelia Papazissu s-a născut pe 20 mai 1954, a intrat în învăţământ în anul 1978, ca profesor suplinitor, apoi, din 1984, a devenit instructor la cercul de ţesături tradiţionale al Clubului Copiilor din Beceni, unde o găsim şi astăzi. Este coautor unei enciclopedii de artă şi cultură tradiţională, alături de sociologul Gheorghe Petcu şi de-a lungul anilor a organizat zeci de expoziţii personale de ţesături, ştergare, costume populare din colecţia personală a familiei Papazissu. 

Citiţi şi:

Doi meşteri populari buzoieni vor fi declaraţi „Tezaure umane vii”

Mai multe bulevarde din Buzău vor fi închise, pe durata manifestărilor de 1 Decembrie