VIDEO Cultura de rapiţă irigată vs. lanuri neirigate. Diferenţa este izbitoare

Întinsele câmpii galbene cu rapiţă, pe care le vedeam în această perioadă a anului de o parte şi cealaltă a drumurilor din toată ţara sunt acum o raritate. Seceta pedologică instalată de la jumătatea anului trecut a lovit această cultură atât de tare încât lanurile neirigate de rapiţă s-au uscat complet.

Unul dintre cei mai mari cultivatori de rapiţă se află la graniţa judeţelor Buzău şi Prahova. Agricultorii din Amaru nu au mai văzut niciodată distrugeri aşa de mari produse de secetă.

”În mare parte, culturile neirigate sunt compromise. Am investit între 3.000 şi 3.500 lei la hectar şi tot ce aşteptăm este o ploaie de câteva zile, ca să ne ajute şi cu culturile de primăvară”, spune Emanuel Dincă, de la Ferma Afiliu.

Din fericire pentru fermierul buzoian, în mare parte, cultura de rapiţă înfiinţată în august 2019 este irigată. 

Diferenţa este uimitoare: Lanurile care sunt stropite au vigoarea şi prospeţimea pe care le-ar fi avut într-un an cu precipitaţii normale. Înfiinţarea unui sistem de irigaţii se face însă cu investiţii mari iar beneficiile vin în timp.

”O astfel de instalaţie este necesară pentru a putea continua afacerea şi anul viitor. Dacă nu ar fi fost în funcţiune această instalaţie, după un an am fi declarat falimentul. Costurile sunt mari şi se amortizează în peste zece ani”, spune Emanuel Dincă.

Un fost secretar din Ministerul Agriculturii trage un semnal de alarmă şi spune că investiţiile masive în infrastructura de irigaţii ar putea salva agricultorii de faliment iar ţara de la o criză alimentară. Continuarea lucrărilor la Canalul Siret – Bărăgan este vitală, spune George Sava.

”Ştim foarte bine că acest canal ar putea să deservească până la aproape 700.000 de hectare în Bărăgan, Ialomiţa, în aşa fel încât fermierii în ani secetoşi să nu intre în faliment. Este din ce în ce mai clar că natura s-a schimbat şi că este nevoie în infrastructura de irigaţii”, declară George Sava, fost secretar MADR.