Profilul ultimului baron încătuşat de DNA. Cristinel Bîgiu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, anchetat pentru corupţie, la pachet cu finul său
0Lista penalilor din consiliile judeţene a mai primit un nume, în acest weekend. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marian Cristinel Bîgiu, a fost reţinut, sâmbătă noapte, după aproximativ şase ore de audieri la DNA, fiind acuzat că a luat mită 70.000 de lei, într-o primă etapă, apoi 50.000 de lei, pentru atribuirea unui contract. Intermediarul banilor a fost finul său, Florin Colgiu, reţinut şi el pentru complicitate.
Filmul infracţiunii, conform procurorilor anticorupţie, a început cu exact un an în urmă. În perioada decembrie 2013 - decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat directorului Direcţiei de Dezvoltare Regională din cadrul instituţiei, Dragoş Cojocea, să înceapă procedurile de achiziţie directă, prin modificarea proiectului iniţial în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău pentru perioada 2014 - 2020 şi împărţirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitaţie publică.
Ulterior, misiunea lui Cojocea a fost să identifice firme dispuse la compromisuri, respectiv să semneze, în mod formal, aceste proiecte şi ulterior să treacă efectiv la întocmirea lor. După elaborarea proiectelor şi aprobarea plăţilor de către Cristinel Bîgiu, Cojocea urma să îi dea mită lui Bîgiu jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul avea să recupereze ulterior banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanţi ai celor trei proiecte.
Prima mituire, în decembrie 2013
Anchetatorii precizează că, în decembrie 2013, directorul Dragoş Cojocea i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită. Banii reprezentau jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, ce fusese virată uneia dintre firmele identificate de director, pentru a-i fi atribuit, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, şi anume „Principalele direcţii de dezvoltare şi analiza S.W.O.T”.
Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.
Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe acelaşi director să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleaşi condiţii, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câştigătoare aceeaşi firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie plătită, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, adică 50.000 de lei.
Procurorii DNA mai precizează că, în 4 decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres lui Cojocea să îi dea până cel mai târziu pe 8 decembrie suma convenită, de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia.
Flagrant la tranşa a doua a şpăgii
Pe 6 decembrie 2014, directorul Cojocea i-a plătit intermediarului indicat de Bîgiu o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o predea preşedintelui Consiliului Judeţean.
Sâmbătă, intermediarul i-a şi predat acestuia, în parcarea din faţa blocului unde îşi are domiciliul Cristinel Bîgiu, suma de 50.000 de lei, comunicându-i că banii i-au fost daţi de către director. Bîgiu i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fie distribuiţi banii, solicitându-i ca suma de 6.500 lei să fie oferită finului acestuia, Florin Colgiu (Foto jos) , iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată la dispoziţia lui Cristinel Bîgiu, de către intermediar.
În aceeaşi zi, intermediarul i-a predat plicul cu 6.500 lei lui Colgiu, care ştia că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu, de la directorul respectiv, spune DNA.
Toată operaţiunea, care a avut loc în parcarea blocului în care locuieşte preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, a fost monitorizată de procurori DNA. În jurul orei 14, organizatorii flagrantului au descins în apartamentul lui Bîgiu pentru a căuta documente care ar putea susţine dosarul. Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, însoţit de procurori, a fost urcat, la încheierea percheziţiei domicilare, într-o maşină a DNA şi dus către Capitală, pentru audieri. ”Nu are sens să comentăm acum”, a declarat Bîgiu, la ieşirea din bloc.
În paralel, procurorii anticorupţie au efectuat percheziţii şi la sediul Consiliului Judeţean
Anchetatorii au ridicat din birouri trei saci şi mai multe cutii pline cu documente, fără ca vreun angajat să fie reţinut. Percheziţiile s-au încheiat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 2.00.
Preşedintele CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, a fost reţinut sâmbătă noapte, după circa şase ore de audieri. Procurorii au dispus reţinerea şi pentru Florin Colgiu, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, prin intermediul căruia s-a înfăptuit mituirea alesului local.
Fost membru al PNL, Cristinel Bîgiu a trecut la PSD în septembrie 2014, beneficiind de efectele ordonanţei care a dat liber la traseism politic.
Un fost consilier judeţean din Călăraşi este a treia persoană învinuită în dosarul de corupţie în cadrul căruia Cristi Bîgiu este acuzat că a primit 50.000 de lei mită de la un director din instituţie. Este vorba despre Gabriela Bădică, persoană al cărei ONG, denumit „Asociaţia pentru dezvoltare, cultură şi antreprenoriat” (ADICA) din comuna Modelu, judeţul Călăraşi, ar fi fost cel prin care s-ar fi scurs banii publici.
Cine este Cristinel Marian Bîgiu
Cristinel Bîgiu s-a născut pe 6 august 1967, în oraşul Pătârlagele, este căsătorit şi are un copil. Este licenţiat în ştiinte economice (Finanţe-Contabilitate), diplomă obţinută la Universitatea Petre Andrei, din Iaşi. În câmpul muncii a intrat în 1993 pe un post de contabil la Sigma Instal unde a lucrat până în 1994. Între 1994 şi 2000, a fost şef compartiment import-export S.C. Modern Shoes S.A, apoi director general la aceeaşi firmă, între 2000 şi 2004.
La liberali, Cristinel Bîgiu a avut funcţii de conducere încă de la debutul în cariera politică. A deţinut funcţia de preşedinte al Organizaţiei de Tineret PNL Buzău între 2000 şi 2002, apoi de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei PNL Buzău între 2002 şi 2004, preşedinte PNL Buzău între 2004 şi 2005 şi prim-vicepreşedinte, în ultimii ani.
Cu zece ani în urmă, Bîgiu a pătruns în administraţia publică, în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Buzău. În perioada ianuarie 2005 – mai 2007 a fost prefect al judeţul Buzău apoi din mai 2007 până în noiembrie 2008 a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice. A fost senator PNL, în mandatul cuprins între noiembrie 2008 şi iunie 2012 iar începând cu data de 22 iunie 2012 este preşedintele Consiliului Judeţean Buzău.
În campania electorală pentru şefia Consiliului Judeţean Buzău, Bîgiu s-a aflat în centrul unui scandal public. A fost acuzat de contracandidatul său, Victor Mocanu, că a fost în spatele unui scenariu menit să-i deruteze pe alegători. Atunci, a fost lansat în cursa electorală un alt candidat cu numele Victor Mocanu, o clonă mai tânără, menită să ia din voturile fostului preşedinte al Consiliului Judeţean. Clona a fost eliminată, în urma unei contestaţii, însă scandalul pare că şi-a atins scopul, Bîgiu câştigând alegerile.
Numele lui Bîgiu a fost amestecat, tot în preajma campaniei electorale din 2012, într-un scandal lansat de adversarii politici şi intens mediatizat de presa locală
O scrisoare adresată Partidului Social Democrat Buzău pur şi simplu arunca în aer CV-ul senatorului PNL Cristi Bîgiu. Potrivit autorului, cadru didactic de profesie şi membru al PSD, liberalul nu avea deloc expertiza necesară pentru a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean Buzău, aşa cum nu ar fi avut-o la momentul numirii acestuia pe funcţia de prefect al judeţului.
Potrivit documentelor anexate scrisorii, senatorul PNL s-ar fi aflat în stare de repetenţie începând din anul II, promoţia 1989-1990, situaţia fiind repetată timp de alţi trei ani la rând. De cealaltă parte, Cristi Bîgiu a declarat că nu a ţinut să fie secretă activitatea sa din studenţie. „Nu este nici un secret. Am început Facultatea de Mecanică Agricolă pe vremea lui Ceauşescu, am făcut şi Armata pe atunci, iar după 1990 am considerat că specializarea respectivă nu mai reprezintă o prioritate. Cine a făcut facultatea înainte de Revoluţie ştie despre ce vorbesc. După aceea, s-au desfiinţat CAP-urile şi am considerat că nu mai era necesară. Mai târziu am absolvit Universitatea Petre Andrei din Iaşi la Ştiinţe Economice”, spunea liberalul la scurt timp după apariţia în presă a conţinutului scrisorii.
O altă piatră de moară aruncată pe gâtul preşedintelui CJ Buzău a fost ancheta DNA de la începutul acestui an, legată de o sponsorizare acordată clubului de handbal Dinamo Bucureşti, consfinţită printr-o hotărâre adoptată de consilierii judeţeni în toamna lui 2012 şi suspendată în urma unui control al Curţii de Conturi, în anul următor.
Potrivit hotărârii 127 a CJ Buzău din 27 septembrie 2012, Consiliul Judeţean s-a angajat să asigure, pe o perioadă de un an, o finanţare în valoare de 250.000 lei pentru echipa de handbal masculin. Modalitatea prin care alocarea financiară se putea face era în baza unui contract încheiat cu o organizaţie neguvernamentală, motiv pentru care, între clubul bucureştean şi administraţia judeţeană, s-a interpus Asociaţia „Marian Cozma” prezidată de tatăl sportivului român ucis la Veszprem.
Contractul a fost perfectat între cei trei şi, în baza lui, Consiliul Judeţean a început să facă plăţi, în tranşe a câte 40.000 de lei. Finanţarea a fost oprită în vara lui 2013 când, în timpul unui control, Curtea de Conturi a stabilit că finanţarea este ilegală, la fel şi contractul încheiat între cele trei părţi. Din acel moment Consiliul Judeţean a suspendat plăţile, fără să înştiinţeze, altfel decât verbal, partenerii, respectiv, Asociaţia „Marian Cozma” şi Clubul Dinamo Bucureşti.
Plângerea la DNA a fost formulată în 10 ianuarie 2014, iar procurorii au de investigat modul în care au plecat banii de la bugetul judeţului către clubul sportiv bucureştean. în discuţie sunt trei tranşe a câte 40.000 de lei, virate în trei momente diferite către Asociaţia „Marian Cozma”.
Numele lui Bîgiu apare şi în stenogramele din dosarul ASF, alături de numele Doinei Tudor, senator USL de Buzău, soţia lui Daniel Tudor şi deputatul Dan Motreanu. Bîgiu este vizat si într-un dosar al fostului ministru Cristian David.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, postate în luna iunie, Marian Cristinel Bîgiu are patru terenuri intravilane, fiecare în suprafaţă de aproximativ 900 de metri pătraţi, în comuna Verneşti, dobândite în 2006 şi 2008. Două dintre terenuri sunt dobândite prin donaţie, iar două sunt cumpărate.
De asemenea, preşedintele CJ Buzău are două apartamente în municipiul Buzău, în suprafaţă de 79 de metri pătraţi, respectiv 107 metri pătraţi, achiziţionate în anii 2000 şi 2003 şi o casă în comuna Verneşti, în suprafaţă de 700 de metri pătraţi. Bîgiu menţionează în declaraţia de avere şi un spaţiu comercial în Buzău, în suprafaţă de peste 650 de metri pătraţi, cumpărat în anul 2008.
CITEŞTE ŞI
PNL l-a suspendat din partid pe Florin Colgiu, complicele lui Bîgiu într-un caz de corupţie
Se încarcă comentariile...
