Apelul disperat al unui diabetic căruia sistemul medical românesc nu-i oferă șansa la vindecare
0Boala îl lovește la fel și pe bogați, și pe săraci, însă echilibrul dispare atunci când vine vorba despre șansele de vindecare. Aceasta este convingerea din ce în ce mai puternică a unui diabetic buzoian, măcinat de multe afecțiuni, pentru care accesul la o intervenție chirurgicală salvatoare este o fata morgana, din cauza veniturilor modeste.
La vârsta de 57 de ani, Viorel Vlad se luptă cu o avalanșă de afecțiuni derivate dintr-un diabet zaharat care pare că devine mai necruțător de la o zi la alta.
„Acum 27 de ani, în urma unui accident rutier, m-am ales cu un diabet de tip doi. Timp de zece ani, l-am ținut în frâu din medicamente, apoi am fost la un pas de ciroză și am fost nevoit să trec pe insulină. Ca atare, sunt mai bine de 16 ani de când fac insulină. Eu spun în permanență că sunt 16 ani de când îmi prelungesc viața din șase în șase ore”, ne mărturisește Viorel Vlad.
Sunt aproape trei decenii de când boala îi dă peste cap existența de zi cu zi a buzoianului
„Starea mea se schimbă de la o zi la alta. În ultima vreme, glicemia a fost extrem de sus; am ajuns să fac chiar și 140 de unități de insulină pe zi și să am surpriza ca nici așa să nu-mi coboare glicemia sub 200, ea fiind cel mai frecvent la 300. Am o stare de oboseală, lipsă de concentrare, sunt permanent fără putere. Toate acestea vin peste chinul psihic că se apropie un final fără a putea lupta”, spune buzoianul.
Diabetul zaharat este o afecțiune cronică ce evoluează ani de zile fără să dea semne evidente, mulți neștiind ce au și cum să se trateze. Simptomele apar abia după ce boala evoluează considerabil și dăunează altor organe.
„Din nefericire, boala se agravează, pentru că diabetul este o boală care îți afectează organele interne, încet dar sigur. Spre norocul meu, nu toate organele interne au fost afectate. Din momentul în care a apărut și pandemia, am trecut prin Covid iar primul lucru care mi s-a întâmplat a fost o problemă destul de gravă la plămâni, o pleurizie de care trag și acum. A mai apărut ulterior o problemă cardio-vasculară. Peste diabet au apărut aceste complicații”, spune Viorel.
Viorel a aflat anul trecut că există o intervenție chirurgicală salvatoare, pe care nicio unitate medicală din România nu o aplică, din păcate. A luat în această vară legătura cu o clinică din Turcia, a avut deja o întâlnire cu un profesor doctor, de la care a primit câteva recomandări.
„A vrut să vadă dacă mai pot fi operat, boala fiind destul de veche. Din analiza care face a reieșit că as avea ceva șanse, însă numai dacă mă grăbesc. Se face un bypass la nivelul intestinului subțire. Ne-am interesat, am mers mult pe fir și ni s-a spus că este o intervenție ce face ca alimentele să meargă direct în intestin, după care revin undeva în partea de jos a stomacului”, ne explică buzoianul.
Lui Viorel Vlad fiecare zi îi pare a fi un nou dar de la Dumnezeu. Asta, după ce a aflat că diabetul evoluează spre o formă nevindecabilă.
„Pancreasul mai funcționează foarte puțin. Valorile exacte de la C-Peptide nu le știu, dar mi-au zis că sub 1,1 nu mai am nicio șansă, iar în luna mai, când am făcut analiza aceasta, am avut 1,24. În iunie am mers la București, m-am găsit cu profesorul respectiv care mi-a zis că va scădea în continuu. Nu am un termen de comparație ca să văd cât de repede scade. Sincer, nu am curaj să repet analizele, ca să nu mă descurajez”, mărtuisește Viorel Vlad.
Buzoianul Viorel Vlad are profilul diabeticului din clasa de mijloc, captiv într-un sistem medical cu resurse limitate. Spune că se simte neputincios în a-și permite procedura care îi salvează viața, deoarece nu este nici prea sărac astfel încât să intre în grija unor asociații caritabile, nici bogat, cât să-și plătească operația din Turcia.
Soții Vlad s-au interesat și de vreo subvenție dinspre sitemul național de asigurări , răspunsul fiind dezamăgitor.
„Ceea ce eu nu înțeleg, sincer, de ce în România nu se fac astfel de intervenții chirurgicale, deși în atâția ani am văzut cum boala aceasta evoluează și din ce în ce coboară la vârste mai fragede. Am înțeles că nu e atât de complicată și nici costisitoare. În Turcia, intervenția chirurgicală cu cele cinci zile de spitalizare s-ar ridica undeva la 5.000, până în 6.000 de euro, în funcție și de starea de sănătate pe care o ai la vremea respectivă. Cu tot cu transport, probabil va costa aproape 7.000 de euro”, declară Viorel Vlad.
Sprijin moral și material din partea soției
Viorel și-a întemeiat anul trecut o familie, prin căsătoria cu Denisa, profesoară de muzică la un liceu din Buzău. A încercat să strângă bani, după ce venitul familiei a crescut cu salariul soției, însă sporul lunar este nesemnificativ.
„De ceva vreme, până luna trecută, am trăit exclusiv din salariul soției, pentru că eu nu aveam niciun venit, iar de luna aceasta am reușit să îmi fac o pensie medicală de 1.000 de lei. Cheltuielile lunare sunt atât de mari încât nu putem pune mai nimic deoparte. Eu sunt obligat să îmi plătesc inclusiv vizitele la diabetolog, pentru că nici acestea nu sunt gratuite. Credite nu mai putem, pentru că avem deja trei rate la bancă, mașina e veche și mare lucru nu luăm pe ea. Speranțele rămase sunt cele spirituale, în Dumnezeu și în soția mea, Denisa, care mă sprijină mai mult decât moral”, spune buzoianul.
Viorel Vlad a avut serviciu înainte de Revoluție, apoi și-a deschis o mică afacere pe care a abandonat-o după ce sănătatea i s-a deteriorat. Administrează de câțiva ani un club de consiliere individuală pentru nutriție și o viață sănătoasă, în Buzău. Cu banii câștigați la centru, mărturisește buzoianul, își asigură necesarul de ceaiuri și suplimente nutritive benefice organismului.
„Din această activitate este să îmi pot susține cumva o parte din produsele respective, ca să mă mențin la o anumită linie de plutire. Ar putea fi o afacere, însă nu am rezistența și puterea, pentru că nu pot lucra ca un om normal șase, opt ore pe zi. Mai mult de una, poate două ore, cu indulgență, ceea ce nu este suficient ca să o pot numi o afacere. Aș putea să spun cu toată tăria că industria wellness pe care am descoperit-o în urmă cu 12 ani m-a ajutat foarte mult să-mi echilibrez alimentația, să îmi suplimentez nutritiv ceea ce îmi lipsește din alimentație”, declară Viorel Vlad.
Faza diabetului de tip 2 în care Viorel Vlad a ajuns este una avansată, bolnavul fiind nevoit să își administreze patru doze de insulină pe zi, adică 110 unități. În situația lui Viorel Vlad, sunt sute de mii re români. Conform bilanțurilor din ultimul deceniu publicate de Ministerul Sănătății, peste 50.000 de persoane din țara noastră sunt diagnosticate anual cu diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice.
Se încarcă comentariile...
