Un român din Londra organizează un miting în Bucureşti pe 10 august 2019. Ce răspuns a primit de la Primăria Capitalei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tommy Tomescu  FOTO: Facebook Tommy Tomescu
Tommy Tomescu  FOTO: Facebook Tommy Tomescu

Tommy Tomescu este un stomatolog român din Londra care a trimis, în numele grupului „Diaspora pentru România“, pe 12 noiembrie 2018, o cerere către Primăria Capitalei în care anunţa că e organizator principal şi persoana responsabilă cu conducerea adunării publice „Mitingul Diasporei“. Până luni, 7 ianuarie, nu a fost contactat oficial. De aceea a şi dat în judecată primarul Capitalei. Marţi, 8 ianuarie, a fost chemat la discuţii la Primărie.

UPDATE 17.17 Tommy Tomescu a declarat că în urma discuţiilor de astăzi a primit alte hârtii de semnat şi l-au chemat peste o lună. „Mi s-au cerut mai multe lucruri decat altor organizatori motivându-mi-se că sunt circumstanţe speciale. Am semnat un plan de lucru“, a declarat Tomescu.

Ştire iniţială:

Tommy Tomescu este un român ce locuieşte în Londra de 8 ani, medic stomatolog de profesie şi „organizator principal şi persoana responsabilă cu conducerea adunării publice «Mitingul Diasporei»“, cum s-a şi semnat pe cererea trimisă Primăriei Capitalei în numele grupului „Diaspora pentru România“

„Grupul «Diaspora pentru România» a solicitat Primarului General al Municipiului Bucureşti autorizarea favorabilă a cererii de organizare a unei adunări publice cu titlul «Mitingul Diasporei», în Piaţa Victoriei, în data de 10 August 2019. Cererea a primit numărul de înregistrare 1679234/12.11.2018“, precizează Tomescu pentru „Adevărul“.

Întrucât au trecut mai bine de 30 de zile de la data la care ar fi trebuit să primească un răspuns, Tommy Tomescu susţine că „Gabriela Firea, primarul general al municipiului Bucureşti, a comis un abuz“ şi a depus o cerere de chemare în judecată a edilului-şef al Bucureştiului la Tribunalul Bucureşti. Luni, 7 ianuarie, a fost chemat la discuţii pentru a doua zi la Primăria Capitalei.

Cine e Tomescu

Tommy Tomescu este stomatolog de profesie, locuieşte în Marea Britanie de 8 ani şi ceva. De loc e din judeţul Braşov şi după ce a absolvit facultatea în capitală a plecat în Anglia. A lucrat ca asistent universitar la King's College University, printre cele mai bune şcoli din Europa pe Stomatologie, după cum afirmă Tomescu.

Acesta a declarat pentru „Adevărul“ că s-a implicat în mai multe acţiuni legate de drepturile românilor în Marea Britanie: în formarea Asociaţiei Dentiştilor Români din Marea Britanie (în 2013 erau 800 de dentişti români la acea vreme în Anglia), al cărei preşedinte este; în Asociaţia împotriva Discriminării Românilor şi Bulgarilor la care e co-preşedinte; coordonator al Centrului Comunitar Român din Londra unde românii pot afla răspunsuri la varii probleme sociale de care se lovesc.

Ce e Diaspora pentru România

„Ne-au portretizat că suntem diaspora şi suntem împotriva celor din România, ca şi cum am fi separaţi. De aceea şi titlul nostru e Diaspora pentru România. Noi considerăm că o diasporă puternică va crea o Românie puternică. Uitaţi-vă la Israel! Are o diasporă foarte puternică, organizată. La noi în loc să se fructifice acest lucru suntem lăsaţi de izbelişte şi ni se pun piedici câteodată“, afirmă Tomescu.

Potrivit acestuia, Diaspora pentru România este un grup civic format dintr-o mână de oameni din mai multe state ale Europei unde lucrează ca medici, scriitori, asistenţi, şoferi, specialişti în restaurare etc. Tomescu precizează că au depus cerere ca să devină ONG la Secretariatul General al Guvernului – legea zice că orice grup ce doreşte să devină ONG şi are în titulatură numele „România“ sau „român“ trebuie să depună cerere la acest Secretariat - , însă nu i s-a dat niciun răspuns. Dar, potrivit legii adunărilor publice, Tomescu spune că faptul că sunt un grup civic nu îi împiedică să organizeze proteste.

De ce un protest pe 10 august 2019

Tomescu adaugă: „am observat toţi ce s-a întâmplat cu protestul din România, am discutat cu cei care au pornit iniţiativa. În septembrie, când am văzut că ei au secretizat actele şi că nu vor să facă nimic mi-am pus în gând să fac asta. Am început să studiez legea“. Şi a scris o cerere din 7 pagini şi a trimis-o pe 12 noiembrie către Primăria Bucureşti. Le-a scris în cerere că este deschis la discuţii, însă nu l-au chemat la discuţii până marţi, 8 ianuarie.

„I-am contactat telefonic şi mi-au zis că «da», că au primit cererea şi domnul părea puţin cam speriat (n. r. la telefon). În acea comisie de ordine sunt 10 instituţii: este Jandarmeria locală, Ambulanţa, ISU, Poliţia locală, Jandarmeria naţională, SRI, Prefectura. Eu am făcut cererea şi am trimis-o şi către aceştia“, explică Tomescu.
Acesta consideră că probabil autorităţile s-ar fi speriat. Chemarea în judecată a edilului-şef al capitalei pentru faptul că nu a răspuns cererii adresate a fost făcută în săptămâna de dinainte de Revelion.

„Am făcut toată această acţiune din timp, organizat. Politic nu-şi pot justifica refuzul unei manifestaţii când au fost notificaţi cu 9 luni înainte“, crede Tomescu.

La protestul din 10 august 2019, Tommy Tomescu se aşteaptă să fie jigniri şi instigări. Se va amenaja o scenă organizată, vor fi oameni ce se vor ocupa de asigurarea ordinii – în cererea trimisă Primăriei Bucureşti sunt deja menţionaţi aceştia, susţine Tomescu.

„Vom veni cu un set de cerinţe. Deja sunt 62, din care 49 sunt specifice diasporei“, adaugă Tomescu.

Datorită implicării sale în varii acţiuni civice din Londra, Tomescu afirmă că ştie mare parte din problemele cu care se confruntă etnicii români de peste hotare.

Până la ora scrierii acestei ştiri, Primăria Bucureşti nu a răspuns cererii trimise de Adevărul privind motivele pentru care nu au răspuns adresei lui Tomescu din 12 noiembrie 2018, dar nici cum comentează gestul acestuia de a da în judecată primarul capitalei.

Cereri detaliate ale Diasporei

Tommy Tomescu a făcut o listă cu revendicări concrete ale grupului de acţiune civică „Diaspora pentru România“. Cerinţele sunt structurate pe domenii – muncă, impozite, pensie, exploatare sexuală, combaterea discriminării, afaceri, finanţare, cultură şi tradiţie, educaţie, vor, obţinerea cetăţeniei, repatriere.

Dintre acestea amintim:

  • implicarea reală a politicienilor români aflaţi în funcţie şi a personalului MAE în combaterea discriminării, şi nu doar mimarea implicării fără demararea unor acţiuni eficiente;
  • implementarea votului electronic cu numărul de paşaport sau carte de identitate;
  • creşterea numărului secţiilor de votare din diaspora;
  • implementarea punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara într-o variantă actualizată
  • declanşarea referendumului Fără Penali în Funcţii Publice pentru a se decide dacă se vor accepta persoanele condamnate penal în funcţii publice;
  • finalizarea în regim de urgenţă a anchetei privind obstrucţionarea votului la alegerile prezidenţiale din 2014
  • finalizarea în regim de urgenţă a anchetei Parchetului Militar şi deschiderea anchetei la nivelul factorilor politici de decizie pentru violenţele din 10 august 2018; oprirea acţiunilor de intimidare a procurorilor ce ancheteaza actele de violenţă din 10 August 2018;

În ce priveşte problemele cu care consideră că se confruntă statul român, aceştia solicită:

  • un sistem educaţional funcţional, care să pună accent pe cultura civică, iniţiativa şi cunoaşterea aspectelor necesare unei dezvoltări industriale moderne
  • un cadru legislativ care să permită un sistem de justitie independentă şi funcţională pentru reducerea corupţiei
  • cercetarea averilor şi confiscarea celor nejustificate
  • o administraţie publică eficientă cu personal bazat pe meritocratie si nu al cumetriei, cu reducerea birocraţiei şi fără contracte în detrimentul statului şi cetăţeanului plătitor de impozite
  • implementarea unui sistem de infrastructură modern
  • favorizarea unui sistem de agricultură sustenabilă cu încurajarea produselor locale
  • un sistem medical funcţional, ce respectă cetăţeanul
  • un buget sustenabil, cu colectarea corectă a impozitelor; impozitarea progresivă a cetăţenilor
  • încurajarea asistaţilor sistemului social să intre în câmpul muncii
  • stoparea pensiilor speciale
  • absorbţia fondurilor europene
  • crearea unui mediu de afaceri favorabil investiţiilor străine şi celor din diaspora
  • stabilitate economică şi socială, cu inflaţie scăzută
  • un mediu ecologic sustenabil, cu stoparea defrisarilor ilegale
  • amenajarea optimă a zonelor turistice şi favorizarea turismului rural

Mai puteţi citi:

ONU investighează violenţele Jandarmeriei de la mitingul din 10 august
 

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite