Premieră mondială la Bucureşti: excursii în Capitala interbelică prin Cronovizor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cronovizor pune un video de arhivă peste realitatea imediată
Cronovizor pune un video de arhivă peste realitatea imediată

Capitala României este locul unei premiere digitale: doi români au reuşit să se folosească de realitatea augmentată pentru a afişa video-uri de arhivă peste peisaje existente deja în oraş. Cronovizor retrăieşte trecutul proiectându-l peste prezent.

Bucureştiul a devenit de pe 25 aprilie locul unei premiere mondiale. Folosind realitatea augmentată şi o tehnologie introdusă la sfârşitul anului 2012, Colorbitor a reuşit să facă proiectul Cronovizor. Acesta înseamnă retrăirea trecutului în direct, prin adăugarea unui video de arhivă peste realitatea din faţa noastră, filmată cu ajutorul telefonului sau tabletei.

Daniel şi Georgia Gontz nu sunt străini de transformarea oraşului şi promovarea conceptelor curajoase. Cei doi şi Costin Creţulescu, partenerul lor şi magician al efectelor video, au de trei ani agenţia Colorbitor, pe care o denumesc „laborator de medii noi“. 

image

Foto

cronivizor

Practic, vorbim despre o agenţie digitală care experimentează cu ultimele tehnologii media. Daniel Gontz este cunoscut publicului din Bucureşti pentru colorarea fântânilor din oraş sau bulinele albastre de risc estetic. Georgia Gontz a lucrat în agenţii de publicitate online, până când a decis că a venit timpul să o ia pe un drum mai independent.

De asemenea, ei au lucrat şi la alte proiecte social-urbane: Dezinterzis.ro – o platforma de interventii urbane. Împreună cu alţi creativi au plantat în oraş jucării ca Leafstrument – folosirea tehnologiei Kinect pentru ca frunzele din Parcul Cişmigiu să creeze sunete atunci când cad sau Hopscotch – un şotron interactiv în pasajul de la Universitate, unde dacă trei oameni săreau deodată, se năştea o melodie cu tematică de Crăciun.

Istoria unui proiect unic

Cronovizor a inceput la finalul anului trecut şi foloseşte realitatea augmentată pentru a prezenta istoria oraşului. Cu ajutorul unui QR code pe asfalt, scanat cu un smartphone sau tabletă, utilizatorii intră în browser-ul de realitate augmentată Junaio şi pot urmări în acelaşi timp traficul din prezent, dar şi video-uri de arhivă colectate de cei doi de la Arhiva Naţională de Film. Practic, îndreptăm camera spre lacul Cişmigiu de exemplu, iar în faţa noastră se desfăşoară realitatea prezentă, dar şi un video cu regina Elisabeta patinând pe gheaţă.

T3ch în 3, 29 aprilie - Premieră mondială la Bucureşti: călătorie în timp în perioada interbelică prin Cronovizor

„În octombrie 2012 a apărut tehnologia. Noi am mai dezvoltat pe produsele celor de la Metaio, o firmă germană care se ocupă de realitatea augmentată. E prima generaţie a tehnologiei de mapare în spaţiu real, nu funcţionează perfect, dar până acum mergea doar pe imagini 2D. Nu puteai să te lipeşti de spaţiul real. Noi ne doream acest lucru de mult timp“, spune Daniel Gontz. Ei folosesc tehnologia produsă de Metaio, prin care conectează o galerie video virtuală cu locurile scanate 3D din Bucureşti, pentru a deschide puncte de acces pe stradă. Dezvoltarea a durat doar două luni, din februarie până în aprilie, deoarece aveau nevoie de un peisaj stabil, fără zăpadă sau modificări mari.

În total, în Bucureşti există 17 astfel de locuri unde oamenii pot vedea clipurile desfăşurate în faţa lor. Ele sunt marcate prin QR Code-ul de pe asfalt, dar pot fi vizualizate şi pe hartă, pe canalul specializat din aplicaţia Junaio unde ne sunt indicate în timp real (funcţionează pe acelaşi principiu ca Nokia City Lens). Aplicaţia afişează video-ul după ce recunoaşte clădirile. Când camera ajunge la ele, se activează imaginile.

Visul ar fi să-l implementăm în toată lumea. Un fel de History Channel pe telefon. Să te plimbi în orice ţară şi să ai un ghid şi să vezi istoria, aşa cum a fost filmată ea“.

Filme doar până în 1932

Care este viitorul proiectului, v-aţi putea întreba? Cronovizor rămâne momentan o idee în faza beta, fiind dezvoltată din resurse proprii. Din acest motiv, Junaio poate să mai aibă erori. Dar viitorul depinde şi de filmele pe care le pot introduce. Până acum, ei au beneficiat de suportul celor de la Arhiva Naţională de Film, dar aceştia au drepturi la pelicule de până în 1932. Pentru orice filmare de după, trebuie cumpărate drepturi de autor de la Consiliul Naţional al Cinematografiei.

„Noi ne gândeam la aplicaţii de turism. Haideţi să vizitaţi Bucureştiul în timp şi spatiu. Am putea crea nişte cronologii prin care să te plimbi în acelaşi loc în mai multe perioade“, spune Georgia. Daniel spune că „ar fi un proiect bun care ar promova turismul şi ar adaugă plus valoare. Toată lumea vine şi vorbeşte despre Revoluţia din 1989. Una e să vorbeşti despre ea, alta e să-i arăţi direct în Piaţă cum a fost, mai ales că a fost şi prima televizată“. De asemenea, până acum nu au vorbit cu reprezentanţii Primăriei Capitalei, dar au o mare meteahnă legată de oraşul lor: nu are conexiune Wi-Fi free, măcar în centru.

Finalul proiectului? Viitorul ar putea începe în Viena, unde discută posibilitatea implementării cu primăria. Iar optimist, Daniel Gontz proiectează: „Visul ar fi să-l implementăm în toată lumea. Un fel de History Channel pe telefon. Să te plimbi în orice ţară şi să ai un ghid şi să vezi istoria, aşa cum a fost filmată ea“.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite