Obiectiv turistic „înecat” în Lacul Snagov

La aproximativ 40 de kilometri de Bucureşti, Mănăstrirea Snagov adăposteşte o legendă legată de controversatul domnitor Vlad Ţepeş şi totodată o comoară a turismului românesc. Singura soluţie care ar duce la atragerea de vizitatori în zonă ar fi construirea unei simple pasarale care să lege insula pe care se află lăcaşul de cult de localitatea Snagov. 

Legenda potrivit căreia o parte din osemintele lui Vlad Ţepeş s-ar afla la Mănăstirea Snagov ar putea fi transformată într-un magnet pentru turişti. Câştigurile ulterioare ar acoperi imediat investiţiile pe care Primăria din Snagov ar trebui să le facă în prezent pentru construirea unei căi de acces la această comoară turistică. Este vorba despre o simplă pasarelă care să lege insula de malul nordic al Lacului Snagov.

Anul trecut, Primăria Snagov a obţinut o finanţare de 1.900.000 de lei de la Guvernul României, prin Ordonanţa nr. 7, pentru construirea acestei pasarele. „Lucrările au început în iulie anul trecut, au fost oprite o perioadă din cauza unor modificări de proiect“, a declarat primarul comunei Snagov, Apostol Muşat. Impedimentele despre care vorbeşte edilul sunt studiile tehnice de amplasare a pilonilor pe insulă. Surse din cadrul Ministerului Culturii susţin că lipsa acestor schiţe este cauzată de faptul că aparatura nu poate fi transportată pe insulă.

Firma constructoare, Delta Cons Tulcea, a promis însă recepţia lucrării la data de 15 august, anul acesta. „Am făcut-o pentru dezvoltarea turismului. Asta este singura posibilitate de a aduce bani la buget, prin turiştii pe care îi atragem. Ne chinuim de vreo patru ani de zile. Până acum nu s-a vrut realizarea unei astfel de pasarele, atât de administraţia locală, cât şi de Patriarhie“, a mai spus primarul Muşat.

Un singur turist în şase luni

Mănăstirea Snagov este inclusă în circuitele agenţiilor turistice doar la cererea vizitatorilor. „Anul acesta am avut doar un singur turist care a vrut să viziteze mănăstirea. Este mai greu accesibilă, dar dacă există cerere, sunt bărci cu care se poate ajunge pe insulă“, a spus Mihai Toncescu, patronul unei agenţii de turism din Capitală.

Monumentul este inclus şi în circuitele agenţiei Snagov Tour, tot la cerere. „Noi avem grupuri organizate, dar mai sunt şi câte doi-trei turişti pentru care încercăm să găsim o soluţie rapidă şi ieftină, dar este o bătaie de cap pentru noi. Din cauza construcţiei pasarelei accesul se face mai greu acum, dar asta ar fi soluţie pentru turiştii care vin singuri“, a declarat Andreea Zoica, reprezentant al Snagov Tour. 

Şi mănăstirea se află în curs de restaurare. Lucrările au început în anul 1992, însă, după 18 ani, s-a finalizat doar intrarea în lăcaşul de cult. Acum, firma Artirex SRL., prin arhitectul Claudiu Moldoveanu, lucrează la refacerea picturilor din interiorul bisericii. Restauratorul însă se plânge de întârzierea permanentă a finanţării şi crede că vor mai dura opt ani până la finalizare. „Din luna octombrie  nu am mai încasat niciun ban “, a declarat, pentru „Adevărul“ , Claudiu Moldoveanu, reprezentantul Artirex SRL.

Legenda mormântului lui Ţepeş

Mănăstirea Snagov a fost subiectul mai multor documentare ale televiziunilor româneşti şi străine prin istoria pe care o ascunde pe mica insulă, legată de Vlad Ţepeş care şi-ar odihnei rămăşiţele pământeşti, de câteva sute de ani, în biserică. Legenda spune că în 1476, călugării de la Mănăstirea Snagov ar fi găsit trupul domnitorului şi l-ar fi înmormântat creştineşte în incinta bisericii, fără fast.

Părerile istoricilor sunt însă împărţite. Unii spun că mormântul domnitorului s-ar afla la Mănăstirea Comana, din judeţul Giurgiu. Istoricul Mihai Sorin Rădulescu susţine că nu se poate stabili exact locul unde se află înmormântat Ţepeş. „Nu se ştie în mod pertinent că acolo ar fi fost înmormântat, dar există o doză de probabilitate. Potrivit unor tradiţii ar fi fost înmormântat la Comana, potrivit altor tradiţii la Snagov. Sunt până la urmă nişte tradiţii“, explică istoricul.