FOTO „Comoara ascunsă“ din nordul Bucureştiului: de la obiecte personale ale pionierilor aviaţiei româneşti, la avioane şi uniforme din vremurile trecute
0
Muzeul Aviaţiei, din nordul Bucureştiului, este singura instituţie cu profil aeronautic din ţară şi cuprinde un patrimoniu impresionant, de la aparate de zbor ieşite din uz, până la elemente cu specific aeronautic, ce au aparţinut pionierilor aviaţiei româneşti.
Povestea locului în care se află muzeul spune o parte din istoria aerodromului militar Pipera, care în prima jumătate a secolului al XX-lea găzduia ore întregi de antrenament. Aerodromul, care astăzi s-a transformat în muzeu, a fost înfiinţat în anul 1915 şi era destinat piloţilor din cadrul Şcolii Militare de Pilotaj de la Cotroceni, care încercau să îşi perfecţioneze tehnica de zbor.
Aproximativ 70 de aparate de zbor sunt expuse în muzeu
Din muzeu face parte o expoziţie „la iarbă verde” şi două hangare în interiorul cărora se adăpostesc adevărate comori aeronautice din România de altădată.
Pe gazonul din curtea muzeului şi-au găsit liniştea mai multe avioane şi elicoptere care i-au însoţit pe militarii români în misiunile pe care aceştia le-au avut de-a lungul carierei, odihnindu-se acum avioane cu motor clasic, elicoptere, tunuri antiaeriene şi rachete sol-aer.
Printre exponatele aflate în curtea muzeului, MIG-29, în variante Sniper, este unul dintre aparatele de zbor care se odihneşte la „iarbă verde” .
Sala Traian Vuia, macheta celebrului aparat de zbor mai greu decât aerul
O parte din primul hangar al muzeului îi este dedicată, în întregime, marelui Traian Vuia, cel care a reuşit să marcheze o premieră mondială în anul 1906, atunci când a devenit primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul.
În muzeu se găseşte o machetă, în mărime naturală, a celebrului aparat de zbor, maşinărie dotată cu sisteme proprii de propulsie, decolare şi aterizare. În spatele aparatului, în locul dedicat lui Vuia, sunt panouri pe care se găsesc poze cu pregătirile pe care Vuia le-a făcut pentru aparatul de zbor.
Casca lui Aurel Vlaicu şi o bucată din aparatul de zbor prăbuşit, în muzeu
În toamna anului 1909, Aurel Vlaicu a venit la Bucureşti şi a obţinut sprijin guvernamental pentru construirea avionului „Vlaicu nr. 1-model 1910” , care a devenit primul avion militar românesc. Zborul de inaugurare a avut loc pe terenul de la Cotroceni, atunci când avionul a zburat 50 de metri, ridicându-se la o înălţime de trei, patru metri.
Apoi au urmat demonstraţii după demonstraţii, iar Vlaicu a reuşit să se ridice în jur de 50 de metri, deşi, adevărata lecţie de zbor avea să vină în septembrie 1910, atunci când „Vlaicu nr.1” a îndeplinit prima misiune de luptă din istoria aviaţiei române.
Într-unul dintre hangarele muzeului se află expusă o casca de aviator identică cu cea pe care Vlaicu o purta în momentul în care s-a prăbuşit cu aparatul de zbor pe care îl pilota. Accidentul a avut loc în anul 1913, atunci când pilotul român a încercat să traverseze Carpaţii. În urma prăbuşirii, o bucată din aparatul de zbor a putut fi recuperată şi expusă astăzi în Muzeul Naţional al Aviaţiei Române.
Macheta avionului IAR 80, vedeta muzeului
Într-una dintre cele două hale ale muzeului se află un exponat-vedetă, macheta unui avion folosit de români în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar care nu a putut fi conservat. În muzeu se afla o copie fidelă a aparatului de zbor care astăzi aminteşte de vremurile trecute, atunci când avionul original era supus celui mai greu rol, transformându-se în apărătorul românilor din timpul războiului.
Povestea aparatului de zbor a început în jurul anului 1936, atunci când conducerea Uzinelor IAR-Braşov a propus Ministerului Aerului şi Marinei proiectul unui avion de vânătoare monoplan, complet metalic şi care să se numească IAR 80.
În 1939, avionul are zborul de inaugurare, iar după câţiva ani au apărut şi variante ale sale pe care vor fi montate lansatoare de rachete şi alte dispozitive utilizate de militarii români. Aparatul de zbor a rămas în dotarea aviaţiei române până în anul 1953, dar faima lui a continuat să existe până în zilele noastre.
Istoria uniformelor militare pentru piloţi
La etajul unuia dintre hangare se găsesc şase uniforme păstrate încă din vremea în care erau purtate de militarii români. Cea mai veche dintre ele este din anul 1916 şi este un costum liceal militar, iar lângă acesta se găseşte un costum din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, confecţionat din doc.
Un alt exponat care se găseşte în interiorul muzeului este un combinezon de zbor, din anul 1960, care a aparţinut pilotului Dumitru Tache. În completarea istoriei palpabile din muzeu se află un costum de compensare, utilizat de piloţii care se aflau în avioane supersonice, dotat cu o casca ermetică şi care apare odată cu avionul MIG-21.
O altă uniformă expusă este cea care a aparţinut pilotului Dorel Luca, confecţionată din tercot kaki şi care astăzi se odihneşte în muzeu lângă un alt costum, care şi în zilele noastre este folosit în Afganistan pentru misiuni NATO.
Toate aceste costume sunt expuse temporar, în cadrul expoziţiei Centenarul Aviaţiei Militare.
MIG-15 s-a luptat cu americanul F86 Sabre
Unul dintre cele mai faimoase aparate de zbor ale muzeului este avionul cu reacţie MIG-15, care s-a luptat pe cerul coreean cu rivalul său american de la acea vreme, F86 Sabre. Acesta se odihneşte într-unul dintre hangarele muzeului în două variante: cea cu comandă dublă, dar şi în varianta simplă.
Între cele două săli principale ale muzeului, a fost amenajat un oraş în miniatură în care sunt expuse costume, ori sunt redate scene care se petreceau în viaţa personală a angajaţilor din domeniul aviaţiei. În timpul liber, piloţii militari mergeau prin librării, ori prin cafenelele care existau în acea vreme, motiv pentru care în muzeu se găseşte o străduţă care aminteşte de vremurile trecute şi de modul în care aceştia se relaxau în viaţa personală.
De-a lungul străzii improvizate există o librărie în vitrina căreia se găsesc cărţi din domeniul aviaţiei, din perioade diferite, dar şi o cafenea şi un magazin de costume. Tot pe micuţa stradă există şi un chioşc de ziare.
Smaranda Brăescu, paraşutista care a intrat în istorie
Într-o vitrină a muzeului, la loc de cinste, se află carnetul de zbor al româncei care a marcat un record mondial feminin de lansare cu paraşuta de la 6.000 de metri înălţime, în anul 1931. Lângă carnetul său de zbor se află şi uniforma care a consacrat-o pe tânără şi care i-a adus faima mondială.
Pe lângă elicopterele şi avioanele expuse în curtea muzeului, obiectele personale ale marilor piloţi români şi documentele din vremurile trecute ale aviaţiei din România completează comoara care se găseşte în nordul Bucureştiului.
Se încarcă comentariile...
