Cum schimbă Sorin Oprescu planurile pentru drumul express Ciurel-A1. Un tunel de 14 kilometri va lega Podul Ciurel de autostrada Bucureşti-Piteşti
0Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat, ieri, într-un interviu acordat hotnews.ro, că va schimba proiectul drumului expres spre autostrada Bucureşti-Piteşti, mutând şoseaua în subteran. Astfel, de la Podul Ciurel, care va fi gata la finalul acestui an, drumul se va continua cu un tunel de 14 kilometri şi va ieşi la suprafaţa în dreptul autostrăzii.
Sorin Oprescu explică faptul că a optat pentru varianta construirii unui tunel în proiectul drumului express Ciurel-A1 pentru a „nu-i supăra pe cetăţenii îngrijoraţi că ar urma să fie expropriaţi“. „Cetăţenii din zonă pot să stea liniştiţi. Am înţeles că se gândeau cu groază că începem exproprierile după ce trecem de Şoseaua Virtuţii. Ei, bine, în condiţiile în care cetăţenii nu vor, cred că este mai înţelept să procedăm aşa: să terminăm podul până la sfârşitul anului acesta, că nu este mult de făcut. Acuma devine construcţie metalică, odată terminat turnul principal care, prin hobane ţine construcţia metalică, să lărgesc cât se poate, provizoriu, Dealul Ţugulea, ca să pot să ies către Iuliu Maniu“, a declarat Oprescu.
Edilul spune că în cursul acestui an va organiza o licitaţie pentru construirea tunelului care, potrivit primarului general, va avea o lungime în 7,8 şi 14 kilomtri. „Nici eu nu ştiu acuma şi am să explic de ce: nu poţi să-l bagi pe rumân, pe bucureştean într-un tunel de 14 kilomtri. Nu este o joacă. Acolo, în tunel, cu două culoare de dus şi două de întors, pot face atacuri de panică. Nu poţi să mergi cu copii în maşină 14 kilometri. Şi atunci, o să-l scot pe dreapta, unde nu am de expropriat decât din pământuri, nu din case. Şi nu se mai supără nimeni“, explică Sorin Oprescu.
Va costa mai mult decât varianta la suprafaţă
În acelaşi interviu, primarul general al Capitalei spune că acest proiect, început de patru ani, ar fi trebui finalizat de doi ani, însă fostul Consiliu General al Capitalei „nu a aprobat finanţarea acestei lucrări decât cu ţârâita. 10 milioane-15 milioane de lei şi aşa mai departe“.
Edilul spune că aceasta ar fi soluţia ideală pentru a scăpa de aglomeraţia de Bulevardul Iuliu Maniu, care face acum legătura cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Cât despre costuri, edilul spune că: „Poate va costa puţin mai mult decât varianta cu exproprieri. Dar mai bine nu-i deranjez pe oameni, mă duc la 18 metri dedesubt cu ieşirle de rigoare ca să pot să ies dincolo de Carrefourul din Militari şi să mă înţep pe A1“.
Nicuşor Dan: „N-ar trebui să luăm prea în serios acest proiect“
Preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“, Nicuşor Dan, spune că, de fapt, proiectul este absolut nociv pentru că încurajează legarea celor două autorstrăzi prin centrul oraşului. Potrivit acestuia, o soluţie viabilă este lărgirea şoselei ce centură a Capitalei, ceea ce ar elibera şi bulevardul Iuliu Maniu şi Valea Cascadelor.
„Este un proiect pe care l-a avut şi Ceauşescu, a fost în discuţie şi în materplanul pentru Bucureşti făcut de japonezii de la JICA, în anul 2000, şi nu a fost recomandat. Soluţia alternativă este simplă: dublarea şoselei de centură şi prelungirea şoseleleor care există deja prin câmp până la linia de Centură. Dacă am avea şosea de centură, toata lumea din Drumul Taberei nu s-ar repezi pe Valea Cascadelor“, explică Nicuşor Dan, care adaugă că, într-adevăr, varianta exproprierilor era o problemă mare, oamneii din zona respectivă construindu-şi legal casele cu cinci-zece ani în urmă.
De asemenea, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“ reclamă şi faptul că pentru acest proiect nu au fost realizate şi studii de trafic. „N-ar trebui să luăm prea în serios acest proiect, este la acelaşi nivel cu autostrada suspendată sau cu porţiunea a doua a diametralei Nord-Sud, despre care nu s-a mai auzit nimic“, încheie Nicuşor Dan.
Istoria unui proiect cotroversat
Controversatul proiect prevede construirea unui drum expres care să facă legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada Piteşti-Bucureşti, dar şi trei noduri rutiere ce ar urma să fie realizate deasupra solului.
ONG-urile bucureştene, dar şi locuitorii din zonele respective care urmau să fie expropiaţi, au contestat proiectul şi luptă pentru a împiedica realizarea penetraţiei. Aceştia susţin că proiectul are o mulţime de dezavantaje care nu pot fi neglijate. Printre ele se numără şi faptul că, odată construit, drumul expres ar aduce un flux uriaş de maşini de pe autostradă, chiar în centrul oraşului. Mai mult, fiind vorba despre o construcţie uriaşă, ar fi nevoie de foarte multe exproprieri şi că acest lucru ar fi inutil întrucât nu rezolvă problema de trafic a bucureştenilor care locuiesc în Drumul Taberei sau Militari.
Concret,în planul iniţial pe la suprafaţă, Penetraţia Splaiul Independenţei – Ciurel – Autostrada Bucureşti – Piteşti este un drum expres care va aduce fluxul de autoturisme din A1 către A2 şi, potrivit proiectului, ar trebui fluidizeze traficul dinspre vestul spre estul Capitalei. Acest proiect, la fel ca şi autostrada suspendată, este puternic contestată de organizaţiile nonguvernamentale şi de grupurile de iniţiativă ale locuitorilor din zonă.
Lucrările pentru drumul expres vor acapara partea de vest a Capitalei. Acesta va fi contruit pe trei segmente:
Tronsonul 1 – Pasaj Splaiul Independenţei – Pasaj bld. Uverturii, Tronsonul 2 – Pasaj bld. Uverturii – Pasaj Linia de Centură, Tronsonul 3 – Pasaj Linia de centură – Pasaj Autostradă Bucureşti-Piteşti.
Potrivit proiectului iniţia, drumul expres ar trebui să aibă câte trei benzi pe sens ce vor fi separate printr-o porţiune de trei metri de spaţiu verde, şi, de asemenea, vor exista patru pasaje rutiere de-a lungul acestuia: Pasajul Splaiul Independenţei, Pasajul Uverturii, Pasajul Linia de Centură şi Pasajul Autostrada.
Arhitecţii contestă şi ei viabilitatea acestei lucrări. „Proiectul este contrar politicilor mondiale şi naţionale de dezvoltare durabilă, prin care elementele şi cadrul natural trebuie incluse în oraş şi valorificate constructiv (în acest caz râul Dâmboviţa) şi nu sufocate şi transforţate în culoare de tranzit auto. Tranzitul auto trebuie deviat din oraş pe centuri şi şosele ocolitoare, astfel încât oraşul să respire şi să beneficieze de calităţile şi valoarea râului, a vegetaţiei! Lucrarea de infrastructură este foarte costisitoare şi nu justifică folosirea banilor publici pentru investiţii care scad calitatea locuirii, care aduc poluare, zgomot, inconfort!”, a explicat arhitecta Raluca Munteanu în Refereratul de Oponenţă al proiectului.
Recomandări pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
