Cum răspunde Ministerul Culturii acuzaţiilor avizării construirii unui nou mall în locul conacului Ştirbey de pe Calea Victoriei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Aşa arată Palatul Ştirbey, vedere dinspre Calea Victoriei FOTO Adevărul
Aşa arată Palatul Ştirbey, vedere dinspre Calea Victoriei FOTO Adevărul

Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei din Capitală este una dintre clădirile istorice care stau la baza identităţii româneşti şi care este, deocamdată, nimic mai mult decât o altă tragedie a lăcomiei oportuniştilor imobiliari. În timp ce opinia publică este îngrozită de costruirea unui mall chiar pe actualul domeniu din inima Bucureştiului, Ministerul Culturii asigură oamenii că a intervenit prompt pentru a opri distrugerea.

Un nou scandal monstru s-a iscat în jurul unor zvonuri lansate în presă, pe 6 februarie, potrivit căreia întregul complex Ştirbey din Capitală, un adevărat conac în amintirea căruia mai rezistă încă impozantul Palat - actual monument istoric, ar urma să fie transformat într-un adevărat mall. 

Mai concret, Hotnews a scris că Ministerul Culturii ar fi dat undă verde proiectului imobiliar de la Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei din Capitală. Proiectul menţionat de sursa citată este unul care prevede construirea unui bloc de 34 de metri înălţime la doar câţiva metri de palat care este monument istoric şi dublu ca înălţime faţă de acesta. În plus, proiectul prevede construirea unui mall cu cinci etaje plus patru nivele de parcare subterană. Tot în cadrul acestui proiect, palatul Ştirbey va fi restaurat şi funcţionalizat. Proiectul a fost criticat în nenumarate rânduri de arhitecţi şi societatea civilă fiind considerat prea masiv pentru zonă respectivă.

Reporterii „Adevărul“ au discutat cu reprezentanţii Ministerului Culturii pentru a desluşi care este stadiul actual al proiectului, al clădirii Palatului şi al întregului ansamblu. Din păcate, cum era de aşteptat, clădirea se află într-o situaţie avansată de degradare. Cu toate acestea, avizul care ar da undă verde proiectului de modernizare nu este, potrivit Ministerului Culturii, nici de departe pentru începerea proiectului, ci din contră, pentru stoparea lui.

Ministerul Culturii a refuzat proiectul proprietarului 

Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Culturii, Radu Boroianu, a explicat că avizul citat nu este un act care dă voie construirii proiectului, ci că, de fapt, acela este un act prin care Ministerul avertizează actualul proprietar să facă mai multe lucrări în regim de urgenţă prin care să se protejeze clădirea, complexul fiind în stare de degradare, iar fundaţia fiind în pericol.  

„După anul 2000, moştenitorii legali ai familiei vând această proprietate domnului Ovidiu Popescu. Un om cunoscut în piaţă de artă românească şi care se declara aparent foarte interesat de arta românească. Domnia sa cumpăra obiecte de artă de la licitaţii din străinătate, cumpăra şi aducea în ţară tablouri de oarecare rezonanţă pentru istoria picturii româneşti. Acest domn face un anunţ şi cere prima aprobare în 2005 spunând că vrea să restaureze Palatul Ştirbey, să îl facă ca un loc al artelor frumoase şi în acelaşi timp să construiască în spatele lui, în fundul clădirii, acolo unde din păcate căpătase aprobare să demoleze, o clădire care era la nivelul de înălţime al zonei Căii Victoriei. Deci avea o înălţime de 40 şi ceva de metri, pe care să o anexeze de palat cu un spaţiu de intrare/ieşire dintr-o clădire în cealaltă la o distanţă de circa 20 de metri aflându-se clădirea nouă de cea veche“, explică pe larg Radu Boroianu.   

proiect amenajare palat stirbey

Aşa ar urma să fie amenajat complexul după proiectul care nu a fost avizat încă de Ministerul Culturii

Deşi proprietarul a început să primească aprobări, niciuna dintre ele nu ar fi fost duse până la capăt. Au existat, în egală măsură, mai multe avize negative primite atât din partea mai multor miniştri ai Culturii, cât şi din partea actualei conduceri, potrivit lui Boroianu. Ca reacţie, proprietarul şi moştenitorul de drept au dat în judecată Statul.

Autorităţile, fără căi de a reacţiona

În lipsa unei legislaţii de amendare sau chiar de expropiere, între timp, repezentaţii Ministerului priveau fără a putea reacţiona cum conacul se deteriora.

„În 2012, demolând, proprietarul punea în pericol imediat clădirea patrimoniului naţional, Palatul. Dincolo de faptul că proprietarul căpătase aprobări pentru declasarea teraselor care, în opinia mea, au fost greşit date. Constat că în această demolare se distruge o parte din această istorică pivniţă de vinuri. Mai mult, pentru că ea înconjura într-un fel şi se strecura pe lângă Palat şi prin subsolul lui, se ajunge în spatele palatului la nivelul de bază al fundaţiei punându-se în mare pericol clădirea. Iar asta se făcea prin infliltraţii de apă, prin posiblitatea ca la un cutremur, dincolo de şubrezenia zidurilor, fără înconjurul normal al fundaţiei, să fie pusă în grav pericol“, explică Boroianu. 

În tot acest timp, singura posibilitate oferită de actuala lege este expropierea prin despăgubire, neexistând altă soluţie directă. Legea prevede, chiar în cazul în care proprietarii distrug monumente istorice, tot ei să fie cei despăgubiţi, lucru considerat absurd de autorităţi.  

„Constatând deci datele din teren şi evoluţia procesuală am hotărât că este mai bine să invităm noii proprietari, deci moştenitorii legali ai domnului Popescu la o discuţie. Unde să le spunem că ştim tot aspectul, că nu putem da la ora actuală decât un singur aviz şi acela numai dacă ne prezintă un proiect minimal din care să se retragă ca înălţime, Le-am spus să vină cu un proiect prin care să nu mai aducă atingere prin joncţiunea între clădiri monumentului istoric, să lase un spaţiu pentru grădină care să pună în evidenţă monumentul istoric. Cel mai important este că după ce ne convingem, o să le dăm întâi un aviz de intervenţie urgentă. Acest aviz urma să pună de urgenţă în siguranţă clădirea, nu să o restaureze, să o pună în siguranţă. Deci vorbim de o intervenţie de urgenţă în care proprietarul nu trebuia să aştepte nimic să o pună în aplicare“, a explicat Boroianu.

radu boroianu FOTO Adevarul

Secretarul de stat din Ministerul Culturii a explicat că insistenţe proprietarului pentru avizarea PUZ-ului au fost refuzate. Potrivit lui Boroianu, nici Primăria Capitalei nu a dat aviz proprietarului, informat fiind despre situaţie de către Minister.

„Cu alte cuvinte, proprietarul a primit un aviz de urgenţă prin care acesta trebuie să intervină rapid pentru a proteja clădirea şi tot ansamblul. Toamna a fost lungă, banii nu ar fi fost mulţi, nu trebuia decât să dea dovadă că vrea să salveze monumentul. Abia apoi ar fi urmat conceperea PUZ-ul şi dezbaterea lui pe la comisii, prezentarea lui la Minister şi aşa mai departe. Acesta era un gest minimal prin care vedeam că proprietarul înţelege“, a mai explicat Boroianu.

În ceea ce priveşte următorul pas, reprezentanţii Ministerului Culturii au spus că proprietarul nu va primi niciun PUZ de la Primăria Capitalei „şi pe bună dreptate“, dar că, din păcate, Ministerului îi lipseşte posibilitatea de intervenţie directă. Oficialii din minister, dar şi alţi urbanişti şi arhitecţi spun că, în acest moment, se lucrează la definitivarea Codului Patrimoniului. Prin acest proiect, sancţiunile vor deveni mult mai dure şi mai multe, iar, în anumite condiţii, inclusiv expropierea proprietarilor care nu au grijă de monumentele istorice ar urma să devină posibilă. Mai mult, inclusiv noua constituţie ar urma să clarifice problema patrimoniului ca parte fundamentală a identităţii naţionale. 

Palatul Ştirbey

Palatul Ştirbey a fost construit între anii 1833 şi 1835 imobilul fiind proiectat de arhitectul Michel Sanjouand, la comanda lui Barbu Dimitrie Ştirbey (1799-1869), în acel moment mare logofat. Palatul a folosit ca reşedinţă domnească în timpul domniei sale (1849-1853 si 1854-1856). În 1852, acestuia i se aduc modificari de către Xavier Villacrosse şi Moritz von Ott.

În 1882, Alexandru Ştirbey, fiul domnitorului, schimbă după proiectul arhitectului Friederic Hartmann faţada dinspre Calea Victoriei şi apare etajul cu cariatide. Palatul era cunoscut de protipendata secolului al XIX-lea şi de la începutul secolui al XX-lea pentru balurile fastuoase care se ţineau aici. În spatele palatului era amenajată una dintre cele mai frumoase şi luxoase grădini din Bucureşti.

Familia Ştirbey a rămas fără complex în 1948, când comnuştii au naţionalizat averile. Atunci bunurile şi pivniţele revin Întreprinderii de industrializare a vinului. Între 1954 - 1977, în palat este găzduit Muzeul de Artă Populară. Tot aici, trei ani mai târziu, se deschide Muzeul Ceramicii şi Sticlei, ce va funcţiona până în 1994. Între 2001-2004, palatul a fost recuperat de moştenitorii familiei Ştirbey care l-au vândut lui Ovidiu Popescu. Complexul aparţine acum lui Alexandru Popescu, moştenitorul de drept al lui Ovidiu.

Mai puteţi citi:

FOTO Noi informaţii despre complexul palatului Ştirbey din Calea Victoriei

Barbu D.Ştirbey (1799–1869) a locuit pe Calea Victoriei într-o reşedinţă în stil neoclasic transformată de arhitectul francez Michel Sanejouand (?-1835) în perioada 1833– 1835. Ca semn al schimbării rangului său, în timpul domniei sale (1842-1853, 1854-1856) Ştirbey va ordona construirea impozantului corp de gardă, cu faţade de templu, amplasat în dreapta palatului. Palatul are însă mai multe poveşti de dezvăluit.

Preşedintele organismului UNESCO din România răspunde acuzaţiilor făcute de ONG-uri în problema patrimoniului

O rezoluţie adoptată de un Comitet al ICOMOS Internaţional, instituţia care avizează intrarea clădirilor cu valoare în patrimoniul UNESCO la nivel mondial, a creat mai multe polemici între opinia publică şi autorităţi. Deşi nu au fost implicaţi în demers, reprezentanţii filialei ICOMOS din România au oferit o reacţie oficială.

UPDATE Patrimoniul bucureştean, prăduit de interesele imobiliare ale speculatorilor. Cum ne batem joc de propria istorie

Istoria românilor este neglijată fără nicio reţinere, clădirile de patrimoniu din Capitală fiind considerate un simplu impediment ce stă în calea dezvoltării unor afaceri imobiliare, o arată o rezoluţie oficială emisă de organismul UNESCO, ICOMOS. Concluziile care arată că situaţia este alarmantă au fost prezentate într-o conferinţă de presă ţinută miercuri, la sediul Ordinului Arhitecţilor din România, din strada Arthur Verona din Capitală.

Bucureştenii, chemaţi la întâlniri informale pe tema reabilitării şi modernizării Cinematografului Favorit

Primăria Sectorului 6 organizează vineri, 7 februarie 2014, începând cu orele 16:30, la sediul din Calea Plevnei 147-149, prima întâlnire informală a Comisiei Consiliului Local Sector 6 de analiză şi verificare în vederea elaborării planului de management pentru ”Centrul Cultural European Favorit”.
 

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite