Autostrăzile Bucureştilor saltă calitatea zonelor periferice

Afacerile imobiliare de la marginea oraşului ţin cont nu numai de dezvoltarea infrastructurii, ci şi de specificul zonei. Dacă în vecinătatea autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi

Afacerile imobiliare de la marginea oraşului ţin cont nu numai de dezvoltarea infrastructurii, ci şi de specificul zonei. Dacă în vecinătatea autostrăzilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa au fost construite mai ales hale şi depozite industriale, pentru viitoarea rută care va lega Braşovul de Bucureşti se anunţă alte genuri de investiţii. Specialiştii mizează pe proiecte rezidenţiale, dar şi pe clădiri de birouri de clasă B.
Investiţiile imobiliare din vecinătatea autostrăzilor care leagă Bucureştiul de Piteşti, de Constanţa şi, respectiv, de Braşov nu se fac întâmplător. O demonstrează proiectele care au fost demarate în aceste zone în ultimii ani.
În vest şi sud-est e loc pentru spaţii logistice
Spre exemplu, ieşirea din oraş pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, localizată în vestul Capitalei, a atras investiţii în spaţiile industriale. Potrivit specialiştilor companiei Eurisko, zona s-a remarcat clar ca o locaţie preferată pentru acest tip de investiţii, anul trecut. Explicaţia este simplă: şoseaua de Centură a devenit mult prea aglomerată şi cu un trafic ce îngreunează accesul. În aceste condiţii, opţiunea pentru zona din imediata vecinătate a Autostrăzii Bucureşti-Piteşti a devenit evidentă, după cum indică dezvoltarea proiectelor Cefin Logistic Park, Mercury Logistic Park, Rynart şi ProLogis Bucharest Park A1. Nu în ultimul rând, pe această rută - care va face parte din viitorul Coridor rutier paneuropean IV - vor fi transportate mărfuri care vor fi descărcate chiar aici, lângă Bucureşti. Spaţii industriale s-au construit şi în zona de sud-est a oraşului, în vecinătatea Autostrăzii Bucureşti-Constanţa, iar tendinţa va continua şi în următorii ani.
Autostrada Bucureşti-Braşov atrage segmentul rezidenţial
Nu acelaşi lucru se poate spune, în privinţa tipului de investiţii imobiliare, despre viitoarea Autostradă Bucureşti-Braşov, a cărei construire va începe în primăvara anului 2007. Ruta va porni din cartierul Andronache, zona Petricani, din sectorul 2, cale de 1,6 km pe teritoriul administrativ al oraşului. Traseul se desprinde din şoseaua Petricani, traversează zona Tei Toboc şi apoi se desfăşoară paralel cu strada Gherghiţei până la calea ferată Bucureşti-Constanţa, pe care o traversează. După ce va ieşi din oraş, autostrada va trece prin localitatea Voluntari o zonă deja renumită pentru vilele şi ansamblurile rezidenţiale din categoria mediu şi lux. "Investiţiile care urmează să se dezvolte în această zonă vor fi tot de acelaşi tip, mai ales că s-a dovedit că este profitabil să construieşti pe segmentul rezidenţial", a declarat, pentru Adevărul, Narcis Gorea, directorul general al companiei de consultanţă Real Estate Advisory Group (REAG). Acesta nu este însă singurul motiv pentru care locuinţele vor fi principalul segment imobiliar din zonă. Vecinătatea pădurii va face ca mulţi cumpărători să fie interesaţi de achiziţionarea de terenuri pentru construirea de case. Nu în ultimul rând, drumul către munte este locul tradiţional pentru amplasarea caselor de vacanţă.
Clădiri de birouri spre Ploieşti
Acesta nu este singurul gen de investiţii imobiliare care se vor dezvolta în zonă. Specialistul REAG este de părere că Autostrada Bucureşti-Braşov va atrage şi construirea de clădiri de afaceri, aşa cum se întâmplă în vecinătatea autostrăzilor care străbat alte capitale europene. "Clădirile de afaceri găzduiesc firme în care clasa medie câştigă suficient pentru a-şi permite o locuinţă în afara oraşului", explică Gorea. El este de părere că noile spaţii de birouri vor avea o calitate inferioară celor din oraş, de clasă A. În privinţa orizontului de timp, Gorea se aşteaptă ca peisajul zonei să se schimbe în maximum cinci ani, prin noile proiecte care urmează să apară. Ca şi în cazul celorlalte autostrăzi, şi aceasta va atrage construcţii industriale hale, depozite, adaugă specialistul.

Informaţii despre piaţa imobiliară locală
Vreţi să vă cumpăraţi un apartament într-unul din cartierele moderne aflate în construcţie în Bucureşti? Aveţi de gând să faceţi investiţii în terenuri şi nu ştiţi care este cel mai bun plasament al momentului? Chiriile locuinţelor ori ale spaţiilor comerciale variază după reguli de nimeni cunoscute? Toate aceste informaţii, dar şi analize, şi comentarii asupra pieţei imobiliare bucureştene le veţi găsi, în fiecare zi de marţi şi vineri, în paginile specializate ale suplimentului Bucureşti.

Diferenţa dintre blocurile "comuniste" şi vilele "capitaliste" nu se vede la Fisc
Proprietarii de vile din Bucureşti se pot considera norocoşi în privinţa sumelor pe care le plătesc pentru impozitul pe proprietate. "Cu cât proprietatea este mai scumpă, cu atât plăteşti mai puţin ca procent din valoarea proprietăţii, acesta fiind sistemul de calcul al impozitării regresive", a declarat Sorin Ioniţă, directorul de cercetare al Societăţii Academice Române (SAR). Cu alte cuvinte, o vilă spaţioasă, cu o suprafaţă mare de teren, dotată cu fosă septică în loc de canalizare aşa cum este cazul multor locuinţe luxoase din nordul oraşului este taxată în acelaşi mod ca un apartament cu două camere dintr-un bloc "comunist".
Specialistul SAR este de părere că sistemul actual de impozitare este mult rămas în urma realităţii, subestimând uneori proprietatea chiar şi de zece ori. Deficienţele sunt cauzate de faptul că modul de calcul a fost elaborat în anii '80 , când proprietăţile erau standard şi nu exista o piaţă liberă.
Soluţia avansată de directorul SAR este ca impozitarea să se facă prin aplicarea unui procent din valoarea proprietăţii. Valoarea se poate determina prin estimări făcute cu anumiţi parametri, mai ales că o serie de municipii au deja pregătit un cadastru urban.
Din acest punct de vedere, "Bucureştiul are capacitatea să o facă. Tot ce mai lipseşte, însă, este cadrul legislativ", a conchis Sorin Ioniţă. (Simona Simionescu)

Terenurile "lipite" de carosabil nu sunt bune
Nu orice teren de lângă o autostradă este construibil, mai ales că există reguli foarte clare în această privinţă. Spre exemplu, cine vrea să demareze proiecte noi trebuie să ştie că nu poate construi la o distanţă mai mică de 50 de metri de axul autostrăzii. Cu alte cuvinte, cele mai bune terenuri, care îşi justifică şi preţul mai ridicat, sunt cele situate în stânga şi în dreapta rutei, care întrunesc aceste condiţii. "Vânzătorii care cer sume mari de bani pentru terenurile lipite de autostradă profită de lipsa de informare a potenţialului cumpărător", avertizează Narcis Gorea. De asemenea, interesante pentru demararea unor proiecte sunt şi terenurile cu acces facil la autostradă, aşa cum sunt cele de lângă poduri. "Pe aceste suprafeţe se pot face investiţii comerciale, de logistică şi distribuţie, precum şi de birouri", adaugă Gorea. În cazul Autostrăzii Bucureşti-Braşov, cel mai mare potenţial îl au terenurile situate la o distanţă de aproximativ 20 km de Bucureşti.

Ce caută investitorii lângă magistralele rutiere
Nu se poate vorbi despre dezvoltare economică fără infrastructură rutieră. Specialiştii spun că orice autostradă aduce cu sine nenumărate avantaje, atât pentru cei care se deplasează pe această rută, cât şi pentru cei care fac afaceri. Urbaniştii Primăriei Sectorului 2 au identificat câteva puncte tari ale autostrăzii Bucureşti-Braşov:
* asigurarea unei legături rapide, în condiţii de confort şi siguranţă între Bucureşti şi centrul ţării, străbătând o zonă de larg interes turistic, precum Valea Prahovei
* reducerea distanţei de parcurs, implicit economie de carburanţi şi de timp
* dezvoltarea calităţii vieţii şi a mediului înconjurător, ca urmare a scăderii traficului pe reţeaua de drumuri din culoarul autostrăzii, care străbat numeroase zone locuite
* crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea unor noi activităţi economice în zonele adiacente autostrăzii
* creşterea valorii patrimoniului particular (case şi terenenuri)
* dezvoltarea urbană şi echiparea cu utilităţi (apă, canal, gaze, telefonie) a zonei limitrofe