Alegeri locale 2024. Soluțiile lui Burduja, Dan și Firea pentru București. Ce au răspuns cei trei la aceleași 10 întrebări
0Trei dintre candidații care vor să conducă Bucureștiul au răspuns unei provocări lansate de Rethink România și și-au prezentat soluțiile pentru cele mai arzătoare probleme ale Capitalei. Sebastian Burduja (PNL), Nicușor Dan (candidat independent, susținut de ADU) și Gabriela Firea (PSD) au răspuns total diferit la aceleași 10 întrebări despre cum vor să rezolve problema școlilor supraaglomerate, a spațiului verde, a imigranților, a serviciilor sociale și medicale, a mobilității urbane.
Rethink România i-a provocat pe principalii cinci candidați la funcția de primar al Capitalei să răspundă la nouă întrebări pe teme care îi interesează prioritar pe cetățeni, iar la final candidații au fost rugați să precizeze cum ar vrea să rămână în memoria alegătorilor. Trei dintre aceștia – Sebastian Burduja (PNL), Nicușor Dan (candidat independent) și Gabriela Firea (PSD) au și răspuns solicitărilor și și-au prezentat soluțiile, Cristian Popescu Piedone (PUSL) și Mihai Enache (AUR) lăsând invitația fără răspuns.
Candidații au detaliat, având o limită impusă de 1.000 caractere pentru fiecare răspuns oferit, cum vor să rezolve problema școlilor supraaglomerate, a spațiului verde, a imigranților, a serviciilor sociale și medicale, a mobilității urbane etc.., răspunsurile acestora fiind prezentate de Rethink România în paralel, astfel încât în 15 minute oricine este interesat de soluțiile celor trei să poată să facă propria analiză.
De la crearea de hub-uri de transport multimodal, la extinderile de linii STB în zonele unde acestea nu există și extinderea cu noi magistrale de metrou; de la „pocket parks” în cartiere, la plantarea de arbori rezistenți la secetă și extinderea sistemului de monitorizare a calității aerului; de la susținerea copiilor din medii defavorizate sau cu performanțe școlare reduse, la finanțarea și implementarea de programe de tip ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ și susținerea învățământului dual și a programului “Sport în școli”, propunerile pot fi soluții reale sau, din contră, promisiuni croite pe tiparul așteptărilor alegătorilor.
Robert Santa, sociolog Rethink, apreciază, analizând răspunsurile, că sunt două tipuri de segmentări.
„La candidații care au fost deja primari s-a văzut foarte mult că au avut oportunitatea să se lege și de realizări anterioare și atunci răspăunsurile aveau foarte mult elementul acesta de „vom continua construcția actuală”, ceea ce le făcea oarecum ancorate, dar cred că e foarte dificil să spunem în ce măsură pot fi implementate, pentru că depind de exemplu de ciclul economic, depind foarte mult de colaborarea cu terțe instituții. De exemplu, am văzut, la zona de educație, candidații și-au dat cu părerea vizavi de dacă au atribuții și cât de mult pot face, în timp ce ceilalți au mizat pe cooperarea cu primarii de sector. Aș spune că este dificil de anticipat dacă soluțiile pe care le-au propus pot fi implementate ușor”, a declarat Santa, pentru „Adevărul”.
„Aproape toți candidații au concluzionat că sunt necesare investiții în transportul public”
Pentru problema traficului supraaglomerat, cei trei candidați au oferit soluții oarecum asemănătoare.
„La zona de trafic și infrastructură, aproape toți candidații au conluzionat că sunt necesare investiții în transportul public pentru a reduce traficul, nu au intrat în zona populistă în care să le spună oamenilor că o să le facă parcări, lărgesc două drumuri și prin magie traficul din București se va rezolva, pentru că știm că la actualul număr de mașini prea puțin probabil să se întâmple asta”, a explicat sociologul Robert Santa. În zona sprijinului pentru investitori, zona de sănătate, problema imigranților sau problema școlilor supraaglomerate s-au evidențiat în schimb diferențe majore în răspunsurile oferite.
Subvenții pentru achiziția de biciclete, extinderea liniilor de tramvai, trei noi pasaje supraterane
Candidatul PNL Sebastian Burduja a menționat, vorbind de prioritățile privind îmbunătățirea infrastructurii de transport, că se va concentra pe recalibrarea traficului. „Măsurile de recalibrare a traficului trebuie să garanteze că nu se mută pur și simplu traficul dintr-un punct critic în altele”, a precizat Burudja. Candidatul a menționat printre priorități: „TUB - Tunel Urban București” - Conectarea Sudului orașului de Nord; extinderea și modernizarea transportului public prin achiziționarea de autobuze electrice și hibride, tramvaie și troleibuze moderne; modernizarea liniilor de tramvai și extinderea rețelei de metrou; optimizarea rutelor STB cu timpi de așteptare sub 10 minute și implementarea de benzi unice pentru transportul public; semaforizare inteligentă și un sistem avansat de gestionare a traficului bazat pe date în timp real; sistem tarifar integrat și crearea de hub-uri de transport multimodal pentru tranziții fluide între diferite moduri de transport; subvenții pentru achiziția de biciclete și inițiative educaționale pentru reducerea amprentei de carbon; piste de biciclete sigure, zone pietonale extinse și facilități de parcare pentru biciclete; lărgirea drumurilor și descongestionarea intersecțiilor; eliminarea parcărilor neregulamentare în intervalele orare cu trafic de vârf.
Candidatul independent Nicușor Dan a transmis că „orașul are un mare deficit în infrastructură, generat de subfinanțare”, apreciind că „repararea situației de fapt nu poate fi făcută cu intervenții episodice, ca până acum, ci cu o viziune integrată, pe mai multe direcții”. Una dintre prioritățile actualului edil este reabilitarea a 50 de km din actuala rețea de infrastructură de tramvai și extinderea acesteia în zone precum Piața Unirii, Prelungirea Ghencea sau Dimitrie Pompeiu. Nicușor Dan a mai menționat că în privința rețelei rutiere sunt prioritare: finalizarea obiectivului de investiții Prelungirea Ghencea; lărgirea Bulevardului Dimitrie Pompeiu; extinderea inelului median sud, prin prelungirea străzii Brașov până la intersecția cu Sos. Alexandriei și finalizarea celor 9 drumuri radiale; drumuri expres cu două benzi pe sens, care conectează Bucureștiul de autostrada de centură. Se dorește de asemenea reconfigurarea unor intersecții precum Sos. Colentina – Sos. Fundeni – Sos. Andronache – str. Gherghitei sau Piața Libertății.
„Pentru facilitarea mobilității cu suburbiile din Ilfov, ne vom concentra și pe extinderile de linii STB în zonele unde nu există și odată cu extinderea zonelor de bandă unică STB, transportul public ar trebui să devină o opțiune reală pentru călători”, a mai precizat Dan, conform analizei Rethink România.
Candidata PSD Gabriela Firea a menționat prioritar „construirea unei rețele de metrou de tip inelar radială care să asigure mobilitatea între Ilfov și București”. Se are în vedere extinderea Magistralei M4, Gara de Nord – Gara Progresul și extinderea M2, Pipera – Tudor Arghezi până în comuna Berceni, în sud și respectiv în nord, pe traseul T. Arghezi – Pipera – Voluntari.
„Vor apărea două noi magistrale, M7- Bragadiru – Piața Unirii – Afumați și M8 - Semănătoarea – Piața Rahova – Toporași – Piața Sudului – Dristor. Pentru infrastructura rutieră, prioritățile vizează, printre altele, construirea a trei pasaje supraterane pentru fluidizarea circulației și reducerea conflictului de trafic la intrările în București și în punctele roșii. Acestea sunt: pasajul suprateran peste calea ferată de pe Șos. Andronache; pasaj suprateran la intersecția dintre Șos. Colentina, Str. Gherghiței, Șos. Andronache; pasajul suprateran la intersecția dintre Șos. Berceni și str. Sg. I. Iriceanu”, a precizat Firea.
Fostul primar a expus de asemenea intenția unei supralărgiri pentru Șos. Măgurele, Șos. Alexandriei, și finalizarea lucrărilor la Prelungirea Ghencea, precum și construireea unui drum de legătură între A1, Centura și Sp. Independenței, pentru fluidizare pe Bd. I. Maniu.
Noi coridoare verzi versus păstrarea actualelor spații verzi
În privința dezvoltării spațiilor verzi și a inițiativelor de îmbunătățire a calității aerului din Capitală, candidatul Burduja are cele mai multe proiecte noi, în timp ce actualul primar Nicușor Dan și fostul primar Gabriela Firea subliniază, în contextul necesității dezvoltării de noi proiecte imobiliare, importanța menținerii spațiului verde actual.
Burduja propune- pe lângă plantarea de arbori de-a lungul marilor bulevarde și străzi și realizarea de coridoare verzi, inclusiv perdele de arbori, care să ducă la îmbunătățirea calității aerului și reducerea poluării - amenajarea unui „parc în inima orașului”. Acest parc ar urma să includă Parcul Izvor, parcul din jurul Parlamentului (deschiderea unei părți către public) și zona din fața Academiei Române. Vrea de asemenea amenajarea Pădurii Băneasa ca pădure-parc, crearea de „pocket parks” în cartiere (spații urbane verzi de mici dimensiuni concepute pentru a servi nevoilor comunității) și transformarea spațiului „Delta Văcărești” în „Parcul Municipal Văcărești, „pentru recreere și promovarea imaginii Bucureștiului”.
Nicușor Dan spune că traficul produs de dezvoltarea urbană nocivă a ultimilor 20 de ani este principala sursă de poluare, prin urmare prima măsură adoptată a fost oprirea dezvoltării haotice a orașului. Al doilea factor de poluare este încălzirea individuală prin centrale de apartament și sobe, în consecință se impune continuarea eforturilor de modernizare a sistemului de termoficare.
„Este crucial ca Bucureștiul să păstreze spațiile verzi pe care le are, atât din perspectiva poluării, cât și din perspectiva verilor toride care au început să apară. Vom continua să îngrijim parcurile și Parcul Natural Văcărești, am început să plantăm arbori rezistenți la secetă pe aliniamentele stradale. Ne-am concentrat și o vom face în continuare pe modernizarea parcului STB [scăzând astfel poluarea generată de trafic]”, mai precizează Nicușor Dan, menționând achizițiile deja realizate.
Gabriela Firea promite și ea protejarea spațiilor verzi existente și extinderea acestora, dar și amenajarea tuturor parcurilor aflate în administrarea PMB și crearea de noi spații de tip parc sau pădure-parc. „Planul Integrat de Calitate a Aerului 2024-2028, ca și cel pe care l-am implementat în mandatul trecut, va cuprinde măsuri pentru gestionarea traficului în zona centrală, salubrizarea mai eficientă a străzilor, înnoirea și extinderea parcului STB, încurajarea renunțării la mașinile vechi, realizarea de piste de biciclete. Sistemul actual de stații de monitorizare a calității aerului va fi extins cu cel puțin 2 stații/sector și va fi implementat un sistem alertă rapidă în caz de depășiri ale valorilor zilnice de PM10 și PM 2,5”, precizează Firea. Plantările de arbori, transportul elevilor cu autobuze școlare și sancționarea drastică a poluării generate de șantiere sunt de asemenea priorități menționate.
Școlile supraaglomerate, un cartof încins
Pe tema susținerii educației și cea a reducerii presiunii pe școlile în care se învață în trei schimburi candidații nu au viziuni foarte apropiate. Burduja vorbește de „școala viitorului” și de sprijinirea elevilor performanți, iar pentru asta „granița sectoarelor nu trebuie să mai reprezinte un impediment”. Activități de tip școală după școală, cursuri remediale, consiliere în carieră pentru tranziția de la școală spre piața muncii, masă caldă în școli sunt alte propuneri. „Vom stopa fenomenul taxării părinților pentru a asigura condiții de bază pentru actul educațional”, mai promite Burduja.
Firea se referă concret la soluțiile pentru școlile în trei schimburi și vine cu soluția unor construcții noi, temporare. „Propun realizarea unor construcții modulare moderne în curtea școlilor, în care să se deruleze cursurile pe perioada lucrărilor de extindere și modernizare a clădirilor, este una dintre soluții, realizată deja la nivelul sectorului 4. O altă soluție este asigurarea cheltuielilor necesare pentru închirierea unui spațiu adecvat, în special în cazul școlilor pentru care este necesară consolidarea. Prioritățile mele vizează și construirea de creșe și grădinițe publice, cu program normal și/sau prelungit, în colaborare cu primăriile de sector, crearea unei rețele de centre educaționale comunitare accesibile gratuit în special pentru copiii din familiile aflate în situații vulnerabile, precum și asigurarea finanțării și implementarea de programe de tip ȘCOALĂ DUPĂ ȘCOALĂ și programe de tip Școală de Vară”, promite Firea.
Primarul Nicușor Dan ne aduce cu piciorale pe pământ și precizează că „școlile din București sunt administrate de Ministerul Educației din perspectiva educațională și de primăriile de sector din perspectiva infrastructurii, rolul Primăriei Capitalei fiind unul complementar”. Dan amintește de proiectul Primăriei capitalei, Proedus, care are activități de formare vocațională pentru elevii din clasele 5-12. „Tot Primăria Capitalei, în parteneriat cu inspectoratele școlare din București și Ilfov și cu Consiliul Județean Ilfov, s-a implicat în stimularea învățământului dual în zona București – Ilfov. Rezultatul a fost creșterea cu 37% a locurilor ocupate în anul școlar 2023-2024 față de anul școlar 2020-2021”, menționează primarul, amintind de asemenea și de proiectul „Sport în școli”, care „este esențial și va fi prioritar în următorii ani”.
Îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică, o cursă a promisiunilor
Pe tema îmbunătățiriiserviciilor de sănătate publică lista de proiecte este amplă în cazul tuturor candidaților.
Burduja vorbește de noi policlinici de medicină de familie și de un serviciu de medicină de familie de urgență, de noi ambulatorii de specialitate, de subvenționarea analizelor anuale și a serviciilor de screening pentru categorii vulnerabile, de implementarea unui sistem de e-sănătate securizat pentru acces facil la istoricul medical, de programări online și telemedicină, de parteneriate cu companii din domeniul tehnologic etc..
Actualul primar Dan promite finalizarea proiectului de investiții Banca de alimente pentru persoanele din categorii sociale vulnerabile și derularea în continuare a altor proiecte începute, iar în acest sens amintește: Centrul de informare și sprijin pentru femei, Centrul de zi pentru persoane vârstnice – Perla; un centru respiro pentru părinții copiilor cu dizabilități; patru unități locative pentru victimele violenței în familie; două centre de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii.
Firea mizează pe ajutoare financiare acordate și vorbește de majorarea și indexarea cu rata inflației a stimulentului pentru adulții și copiii cu dizabilități. Vrea de asemenea să realizeze o rețea de Centre de Asistență pentru Mama și Copil inclusiv spații de cazare (minim 2/sector) și să lanseze un program destinat victimelor violenței. Realizarea de centre de zi pentru copiii cu dizabilități, finalizarea ansamblului de locuințe sociale din Prelungirea Ghencea și derularea unor proiecte similare în fiecare sector și, din nou, derularea unui program de Pachete de sprijin pentru persoanele aflate în situații dificile, pe categorii de vârstă, care să includă sprijin financiar, asigurarea unei locuințe, consiliere psihologică și vocațională se regăsesc de asemenea pe listă.
Cum vor candidații să atragă noi investitori
Tema atragerii de noi investitori de asemenea este văzută diferit. În timp ce Burduja vorbește despre o structură proprie în cadrul primăriei pentru investiții străine, dezvoltarea unei infrastructuri expoziționale, participarea la târguri și dezvoltarea unui ecosistem tip „Fabrica de Unicorni”, Nicușor Dan mizează pe actualizarea Planului Urbanistic General, blocat în anul 2014 și reluat în decembrie 2022.
„Odată ce vom avea un nou plan urbanistic general, va fi mult mai clar atât pentru autorități, cât și pentru investitori unde se pot construi clădiri de birouri, unde se pot dezvolta viitoare afaceri și care vor fi zonele potrivite pentru diferite industrii. (...) Dacă orașul va avea o direcție strategică clară și coerentă, cu siguranță va deveni un pol de atracție pentru noi investiții”, precizează primarul.
Fostul primar Gabriela Firea propune realizarea de parteneriate public-private și de asocieri/parteneriate cu operatori privați pentru servicii publice, realizarea unui Registru al tuturor spațiilor aflate în administrarea Municipiului București (piețe, spații pietonale, spații din interiorul clădirilor aparținând municipalității, monumente, etc) și a unui Regulament de exploatare a acestora, pentru realizarea unor evenimente, expoziții, concursuri naționale și internaționale, cu participarea unor operatori privați. Firea mai vorbește de un program de identificare și inventariere și de trecerea în patrimoniul public al Municipiului București a tuturor clădirilor și terenurilor abandonate de mai mult de 5 ani.
Cei trei candidați și-au mai prezentat soluțiile pentru coordonarea activității edilitare și planificarea spațiului urban cu primăriile de sector și cu cele din județul Ilfov, dar și pentru accesul tinerilor la spații de locuire și problema imigranților.
Construirea de locuințe accesibile prin parteneriat public-privat, oferirea de burse și premii pentru performanță și facilitarea accesului pe piață muncii propune Burduja pentru sprijinirea tinerilor; Nicușor Dan transmite că viitorul Plan Urbanistic General „ne va da răspunsul prin faptul că vom ști care sunt zonele potrivite pentru construcția de noi locuințe”, iar Gaberiela Firea vorbește de continuarea programelor începute de achiziții de locuințe pentru tinerii doctori și personalul medical din spitale din structura PMB, care să fie oferite spre închiriere cu o chirie subvenționată, dar și de acordarea de subvenții pentru chirie tinerilor.
Despre problema imigranților toți cei trei candidați subliniază nevoia ca aceștia să fie integrați.
Cum și-ar dori cei trei să rămână cunoscuți
Candidații au fost de asemenea provocați să menționeze pentru ce și-ar dori să rămână cunoscuți în memoria alegătorilor, dacă vor fi aleși în funcție.
Burduja și-ar dori să rămână în memoria bucureștenilor drept „primarul care a demonstrat că Bucureștiul poate realiza proiecte cu adevărat îndrăznețe, care să schimbe viața orașului și bucureștenilor pentru zeci de ani”. Nicușor Dan vorbește despre „direcția corectă”. „Aș vrea să reușesc să dau o direcție corectă orașului din perspectiva dezvoltării urbanistice”, a spus acesta. Gabriela Firea a precizat că vrea să se remarce prin „construirea Spitalul Metropolitan, cu 1.000 de paturi, 30 de săli de operaţii, dar și locuințe pentru rezidenţi și familiile pacienților, creşă şi grădiniţă pentru copiii personalului, săli de cursuri”.
Se încarcă comentariile...
