Laşitatea unui rege maghiar, tradusă în numele Braşovului. De ce este Kronstadt denumirea germană a oraşului

Braşovul se numeşte în germană Kronstadt, oraşul coroanei. Numele vine de la legenda unui rege maghiar care şi-a pierdut coroana când a încercat să scape de urmăritorii cumani.

Despre cum şi-a pierdut regale maghiar coroana acum 1.000 de ani circulă mai multe legende. Una dintre ele spune că a fost urmărit de invadatori până la Braşov, unde s-a ascuns în pădure.

Ca să nu fie recunoscut de duşmani, şi-a dat jos coroana de cap şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore. Nu a mai mai fost recunoscut de cumani, aceştia crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Aşa a reuşit să scape şi să fugă cu bogăţiile pe care le avea asupra lui. A fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, în zona denumită astăzi Pietrele lui Solomon.

Sute de ani mai târziu, un ţăran care a mers în pădure să adune lemne de foc a găsit coroana, pe locul unde acum se află Casa Sfatului şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să se numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei.

O altă legendă este mai sângeroasă şi duce cu gândul la luptele crude pentru putere din acele vremuri. Se spune că Solomon şi-ar fi ucis fratele care trebuia să urce pe tron ca să îi ia locul. A fost alungat de mama sa care a aruncat asupra lui un blestem. Acesta spunea că Solomon avea să moară imediat ce va fi văzut de un om de rând. În pribegia sa, a ajuns în zona de la Pietrele lui Solomon când, dintr-o dată, a văzut un păstor.

De teama blestemului a vrut să fugă repede, dar a tras prea tare de hăţurile calului, acesta s-a speriat, iar Solomon a căzut în prăpastie cu tot cu animal. Se spune că locul unde a căzut s-a despicat în două şi aşa au apărut cele două mari stânci care străjuiesc zona. Solomon a reuşit să scape, dar şi-a lăsat coroana la rădăcina unui pom pentru că nu mai era demn să o poarte.

„Deşi despre Regele Solomon circulă mai multe legende. Istoricii o acceptă ca şi realitate istorică pe cea în care acesta şi-a abandonat coroana ca să scape de invadatorii cumani. În acele vremuri unde este centrul Braşovului de astăzi era doar pădure şi este plauzibilă această variantă cu găsirea coroanei de către un localnic“, spune Radu Manolache, istoric.

Ce semnifică stema oraşului

De-a lungul timpului istoricii au interpretat şi care ar fi semnificaţia stemei Braşovului.

„Interpretările stemei sunt multe. Se spune că acea coroană reprezintă regalitatea. Tulpina de copac reprezintă cetatea puternică, iar scoarţa zidurile fortificaţiei. De asemenea, rădăcinile ar fi cele 13 comunităţi de saşi din ţinutul Bârsei, care susţin oraşul aşa cum rădăcinile susţin trunchiul unui copac. Se mai spune că rădăcinile reprezinta munca saşilor care au construit oraşul şi s-au dezvoltat“, mai spune Radu Manolache, istoric.

Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conţine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi ce reprezintă simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri. Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

Pe aceeaşi temă

Cine sunt personalităţile care au dat numele străzilor Braşovului

Numele Braşovului, disputat de mai mulţi istorici

FOTO Cum a ajuns Braşovul să poarte zece ani numele de Oraşul Stalin