La 35 de ani de la sacrificiul suprem, Liviu Cornel Babeș are un monument. Cine a fost martirul

Abia după 35 de ani de la sacrificiul său și mai bine de 34 de la căderea comunismului autoritățile au reușit să dezvelească un monument în memoria lui Liviu Cornel Babeș

Icar, statuia creată de Liviu Cornel Babeș și dezvelită în memoria sa FOTO Primăria Brașov

După 35 de ani de așteptare, Liviu Cornel Babeș are - în sfârșit! – un monument care să amintească generațiilor viitoare despre sacrificiul brașoveanului. La 2 martie 1989, Liviu Cornel Babeș își dădea foc pe pârtia Bradul, din Poiana Brașov, purtând o pancartă cu mesajul „Opriți crimele! Brașov=Auschwitz”.

„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia că-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem”, povestea ulterior presei occidentale Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe brașovean.

Martirul a vrut să atragă atenția întregii lumi asupra ororilor comunismului și asupra faptului că muncitorii care se revoltaseră cu un an și ceva înainte, în 15 noiembrie 1987, aveau de suferit de pe urma gestului lor. A ales primele zile din martie deoarece în acea perioadă erau turiști britanici în Poiana Brașov și știa că aceștia vor duce mesajul său către lumea civilizată.

Informațiile nu circulau în România

România era la acel moment o dictatură în care nimeni nu putea protesta fără să fie pedepsit. Regimul communist al lui Nicolae Ceaușescu trebuia să pară unul perfect, în care toată lumea este fericită și îl urmează cu sfințenie pe „cel mai iubit fiu al poporului”.

Numai că lucrurile nu erau deloc așa. Românii nu aveau căldură pe durata iernii decât cu țârâita, curentul se întrerupea câteva ore în fiecare zi, la ore în care afară era întuneric, astfel că toți locuitorii aveau lumânări, la lumina cărora puteau cât de cât să ăși desfășoare activitățile în orele în care nu era curent electric.

Mâncarea era și ea o problemă foarte mare. Alimente de bază puteau fi cumpărate doar în cantități limitate, pe cartele, iar aceste cantități erau derizorii. Pentru a se face economie, chiar și mașinile puteau circula într-o duminică doar cele cu număr cu soț, iar în alta cele fără soț, deși numărul autovehiculelor era nesemnificativ în comparație cu cel de acum.

Românii se revoltau, iar brașovenii erau primii

În asemenea condiții, nu este de mirare că, la 15 noiembrie 1987, muncitorii de la Uzina Steagu Roșu din Brașov s-au revoltat în momentul în care nu și-au primit salariile. Ei au mers la Comitetul de Partid și atunci s-a strigat pentru prima oară în România „Jos comunismul!”.

Muncitorii au fost arestați, unii dintre ei torturați, alții deportați în județe cât mai îndepărtate. Față de această stare de fapt, Liviu Corel Babeș a luat atitudine și a vrut să transmit un mesaj în Occident că în România se întâmplă lucruri groaznice, doar pentru că oamenii sunt nemulțumiți de viața lor.

Până acum, autoritățile locale au tot promis că vor face un monument dedicat lui Liviu Cornel Babeș și altele dedicate novembriștilor, revoluționarilor și luptătorilor anticomuniști. Singurii care aveau până acum un monument erau luptătorii anticomuniști.

Liviu Cornel Babeș, reper pentru lupta anticomunistă

„Babeș este unul dintre cele mai importante repere istorice pentru libertatea Brașovului și pentru ceea ce a însemnat revolta și lupta împotriva dictaturii, împotriva comunismului. ICAR este lucrarea eroului brașovean, propria-i creație. La 35 de ani de la sacrificiul lui suprem, astăzi avem un monument care să-i cinstească memoria. Am dezvelit în Poiana Brașov monumentul care să onoreze memoria celui care a fost Liviu Babeș. Este și datoria noastră să veghem la păstrarea acestei memorii. Îmi dau seama cât sunt de dificile pentru familie aceste amintiri. Merită să acordăm cu toții un cuvânt de recunoștință și un cuvânt de alinare familiei Babeș pentru această memorie dureroasă an de an”, a transmis Allen Coliban, primarul Brașovului.

În 2 martie 1989, seara, Liviu Corneliu Babeș murea la Spitalul Județean Brașov, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că „se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului”.

În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Corneliu Babeș, prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, preluat apoi și de prestigiosul „The Sunday Times“. În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem Cetățean de onoare al Brașovului.